Connect with us

Actualitate

Produse digitale mai sigure în Europa: noi reguli pentru protejarea utilizatorilor

Published

on

Foto: Comisia Europeanǎ

De la ceasuri inteligente și monitoare pentru bebeluși până la aplicații și programe informatice, produsele conectate fac parte din viața de zi cu zi. Începând cu 11 septembrie 2026, în Uniunea Europeană au intrat în vigoare noi obligații de raportare menite să ofere utilizatorilor o protecție mai bună împotriva atacurilor cibernetice.

Siguranța produselor digitale devine o prioritate tot mai importantă în Uniunea Europeană. Odată cu aplicarea noilor obligații prevăzute de Actul privind reziliența cibernetică (Cyber Resilience Act – CRA), producătorii trebuie să raporteze vulnerabilitățile exploatate activ și incidentele grave care afectează securitatea produselor lor.

Noile reguli stabilesc și termene clare pentru raportare. Producătorii trebuie să transmită o primă avertizare în maximum 24 de ore de la identificarea unei vulnerabilități exploatate activ. Aceasta trebuie urmată de o notificare completă în termen de 72 de ore. Ulterior, trebuie transmis un raport final în cel mult 14 zile de la disponibilitatea unei măsuri de remediere sau reducere a riscului pentru o vulnerabilitate exploatată activ. În cazul unui incident grav, raportul final trebuie transmis în maximum o lună.

Măsurile se aplică produselor cu elemente digitale puse la dispoziție pe piața Uniunii Europene, inclusiv celor care se află deja pe piață. Notificările vor fi transmise printr-o platformă unică de raportare, administrată de Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA).

Pentru consumatori, noile reguli ar trebui să însemne mai multă siguranță atunci când folosesc dispozitive conectate. De exemplu, sisteme precum încuietorile inteligente ale locuințelor, ceasurile inteligente sau monitoarele pentru bebeluși pot deveni ținte ale atacurilor informatice. Raportarea mai rapidă a problemelor de securitate permite producătorilor să reacționeze mai repede și să ia măsuri pentru protejarea utilizatorilor.

Actul privind reziliența cibernetică urmărește ca produsele digitale să fie concepute, actualizate și întreținute astfel încât să ofere un nivel mai ridicat de protecție împotriva riscurilor informatice. Consumatorii vor putea identifica produsele care respectă cerințele prin intermediul marcajului CE.

Comisia Europeană a publicat, de asemenea, orientări practice pentru producători, dezvoltatori și companii, iar autoritățile naționale de supraveghere a pieței vor avea responsabilitatea de a verifica respectarea noilor reguli.

Deși obligațiile de raportare se aplică deja din 11 septembrie 2026, principalele cerințe ale Actului privind reziliența cibernetică vor începe să se aplice din 11 decembrie 2027. Astfel, Uniunea Europeană face un nou pas către un mediu digital în care dispozitivele și programele utilizate zilnic să fie mai sigure și mai bine protejate împotriva amenințărilor cibernetice.

 

Actualitate

De la stup la brand premium: cum mierea românească își schimbă imaginea

Published

on

Foto: iStock

Mierea românească nu mai este doar produsul pe care îl cumpărăm din piață sau de la producătorul local. Pentru o nouă generație de antreprenori, ea devine baza unor branduri moderne, cu ambalaje premium, povești bine construite și ambiții de a ajunge pe piețele internaționale.

România are una dintre cele mai importante tradiții apicole din Europa, iar varietatea florei oferă producătorilor acces la sortimente precum mierea de salcâm, tei, floarea-soarelui sau polifloră. Ceea ce se schimbă astăzi este modul în care acest produs este prezentat consumatorului.

Un borcan de miere poate deveni, astfel, mai mult decât un aliment. Poate deveni un produs de lifestyle.

Mierea, reinterpretată pentru consumatorul modern

Generațiile tinere sunt interesate nu doar de gust, ci și de originea produsului, procesul prin care este obținut și povestea producătorului. În cazul mierii, acest lucru înseamnă o atenție mai mare acordată trasabilității, ingredientelor, ambalajului și modului în care produsul este prezentat.

Producătorii români care investesc în brand încearcă să răspundă acestei schimbări prin ambalaje elegante, identități vizuale recognoscibile și game de produse diferențiate.

Mierea de salcâm poate fi poziționată ca un produs premium, mierea polifloră poate deveni o expresie a biodiversității locale, iar combinațiile cu nuci, fructe uscate sau alte ingrediente pot transforma produsul tradițional într-o alternativă modernă pentru micul dejun sau pentru un cadou.

De ce contează ambalajul?

Într-un supermarket, într-un magazin specializat sau într-un magazin online, primul contact al consumatorului cu produsul este, de multe ori, ambalajul.

Pentru brandurile românești, aceasta este o oportunitate importantă. Un borcan de miere cu un design contemporan poate comunica imediat ideea de produs premium și poate concura vizual cu branduri internaționale.

Eticheta poate spune povestea stupinei, a zonei geografice, a florilor din care provine mierea sau a familiei care dezvoltă afacerea. În acest fel, originea românească devine parte din identitatea brandului, nu doar o mențiune pe etichetă.

 

Din produs tradițional, în produs de lifestyle

Mierea este doar un exemplu al modului în care produsele românești pot fi adaptate noilor obiceiuri de consum.

Un produs cunoscut de generații poate primi o nouă identitate prin design, storytelling și poziționare. În loc să fie cumpărat doar pentru proprietățile sale alimentare, poate deveni parte dintr-un ritual de dimineață, dintr-un coș cadou sau dintr-o experiență gastronomică.

Această schimbare de perspectivă poate reprezenta o oportunitate importantă pentru producătorii români: să nu concureze doar prin preț, ci prin valoare, poveste și diferențiere.

Iar mierea românească are toate ingredientele pentru această transformare: un produs cunoscut, o tradiție puternică, resurse naturale și, din ce în ce mai mult, antreprenori dispuși să îi construiască o imagine pe măsura potențialului său.

Foto: iStock

Foto: iStock

Continue Reading

Actualitate

BNR lansează o nouă bancnotă de 100 de lei dedicată lui Eugeniu Carada. Va costa 240 de lei și va fi emisă în 16.000 de exemplare

Published

on

Foto: BNR

Banca Naţională a României (BNR) lansează în circuitul numismatic, începând cu 14 septembrie, o bancnotă aniversară pentru colecţionare, cu valoarea nominală de 100 de lei, dedicată împlinirii a 190 de ani de la naşterea lui Eugeniu Carada, întemeietorul BNR.

Noua bancnotă va avea o valoare nominală de 100 de lei, însă va fi comercializată de BNR la prețul de 240 de lei, sumă care include TVA și pliantul de prezentare. Tirajul este limitat la 16.000 de exemplare.

Potrivit informațiilor publicate de BNR, lansarea în circuitul numismatic este programată pentru 14 septembrie 2026, iar vânzarea efectivă va începe din 15 septembrie. Bancnotele vor putea fi cumpărate prin sucursalele regionale ale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Bancnota are culoarea predominantă albastru şi dimensiuni de 147 x 82 mm, identice cu cele ale bancnotei de 100 de lei aflate în circulaţie, fiind imprimată în tehnică mixtă, ofset şi în relief, pe suport de polimer.

Pe avers se află portretul şi semnătura lui Eugeniu Carada, alături de anii săi de viaţă, 1836-1910. În zona centrală este reprezentată Sala Ghişeelor din Palatul Vechi al BNR, alături de o acvilă şi un scut cu sigla băncii centrale. Data lansării în circuitul numismatic, 14 septembrie 2026, este imprimată pe verticală în partea dreaptă a bancnotei.

În partea superioară pe avers este un element stilizat inspirat din prima bancnotă de 20 lei emisă de BNR în anul 1881.

Semnăturile guvernatorului şi casierului central sunt imprimate în partea centrală, deasupra valorii nominale în litere.

Eugeniu Carada, personalitate importantă pentru istoria BNR

Eugeniu Carada  a fost un economist politic și scriitor român, fondatorul Băncii Naționale a României. Bancnota este dedicată împlinirii a 190 de ani de la nașterea sa, iar tema oficială a emisiunii este „Eugeniu Carada, întemeietorul Băncii Naționale a României – 190 de ani de la naștere”.

Bancnota are putere circulatorie

Deși este destinată în principal colecționarilor și este vândută la un preț mai mare decât valoarea sa nominală, bancnota are putere circulatorie pe teritoriul României, potrivit informațiilor publicate de BNR.

Când poate fi cumpărată

Lansarea oficială în circuitul numismatic este programată pentru 14 septembrie 2026, în timp ce vânzarea către public va începe în ziua de 15 septembrie 2026.

Bancnotele și colile speciale vor fi disponibile prin sucursalele regionale BNR din București, Cluj, Constanța, Dolj, Iași și Timiș.

Foto: BNR

Foto: BNR

Continue Reading

Actualitate

Prima zi de școală: aproape 2,9 milioane de elevi și preșcolari au revenit în clase

Published

on

Foto: Getty Images

Clopoțelul a sunat din nou, luni, 7 septembrie, în școlile din România. Aproape 2,9 milioane de elevi și preșcolari au început anul școlar 2026–2027, după vacanța de vară. Pentru cei mai mulți, urmează 36 de săptămâni de cursuri, împărțite în cinci module.

Prima zi de școală vine, ca în fiecare an, cu emoții pentru copii, părinți și profesori. Pentru cei care pășesc pentru prima dată într-o sală de clasă, începutul de an înseamnă un nou capitol, în timp ce elevii din clasele terminale intră într-un an cu miză importantă pentru examenele naționale.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educației și Cercetării, primul modul de cursuri se desfășoară până pe 23 octombrie 2026. Prima vacanță este programată între 24 octombrie și 1 noiembrie, iar elevii vor reveni la cursuri pe 2 noiembrie. Pentru majoritatea elevilor, anul școlar se va încheia pe 18 iunie 2027.

Cum este structurat anul școlar 2026-2027

Pentru majoritatea elevilor, anul școlar 2026-2027 are 36 de săptămâni, organizate în cinci module de învățare astfel:

Modulul 1: De luni, 7 septembrie 2026, până vineri, 23 octombrie 2026;

Modulul 2: De luni, 2 noiembrie 2026, până marți, 22 decembrie 2026;

Modulul 3: De luni, 11 ianuarie 2027, până vineri, 12 februarie, 19 februarie sau 26 februarie 2027, în funcție de săptămâna în care este stabilită vacanța mobilă la nivelul fiecărui județ;

Modulul 4: Începe la 22 februarie, 1 martie sau 8 martie 2027, în funcție de perioada aleasă pentru vacanța mobilă, și se încheie vineri, 23 aprilie 2027;

Modulul 5: De miercuri, 5 mai 2027, până vineri, 18 iunie 2027.

Și vacanța din februarie va fi stabilită diferit de la un județ la altul, în funcție de decizia inspectoratelor școlare. Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” vor putea fi organizate până la 23 aprilie 2027.

Când vor avea elevii vacanțe în cursul anului școlar

Pe parcursul anului școlar 2026-2027, elevii beneficiază de mai multe perioade de odihnă, programate între modulele de învățare.

Calendarul vacanțelor este următorul:

Vacanța de toamnă: 24 octombrie – 1 noiembrie 2026;

Vacanța de iarnă: 23 decembrie 2026 – 10 ianuarie 2027;

Vacanța de primăvară: 24 aprilie – 4 mai 2027;

Vacanța de vară: 19 iunie – 5 septembrie 2027.

Vacanța de schi 2027: O săptămână liberă în februarie. Vacanța mobilă din februarie 2027, cunoscută și drept vacanța de schi, nu are aceeași perioadă în toate județele. Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București stabilesc săptămâna în care elevii intră în vacanță, în interiorul intervalului 15 februarie – 7 martie 2027. Sunt prevăzute trei variante de calendar: 15-21 februarie 2027; 22-28 februarie 2027; 1-7 martie 2027.

 

 

Continue Reading

Trending