Cultura
România de azi, citită printre rânduri: ce arată cărțile anului 2025 despre noile priorități ale românilor
Bucureștiul fanariot s-a întors pentru o seară la Cișmigiu. Nu în costume, ci în mirosuri
Miros de cafea proaspăt râșnită, de tutun și de dulceață. Așa a mirosit Bucureștiul, pentru o seară, la lansarea celui mai nou volum semnat de istoricul Tudor Dinu.
Pe 14 octombrie 2026, Librăria Humanitas de la Cișmigiu a găzduit lansarea cărții „Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române. O istorie ilustrată” (Editura Humanitas, 324 de pagini). Un volum care propune o călătorie senzorială prin secolele XVII-XIX, urmărind cum trei obiceiuri azi banale au cucerit Țara Românească și Moldova.
Documentarea a durat trei ani și se înscrie într-un proiect mult mai amplu, explică autorul:
„Această cercetare își găsește în mod firesc locul în cadrul proiectului meu întins deja pe parcursul a mai bine de două decenii de a reconstitui sub toate aspectele ei civilizația de sorginte-greco orientală ce s-a dezvoltat în Țara Românească și Moldova în așa numita perioadă fanariotă (1711-1821). Și cum în cadrul acesteia cafeaua și tutunul dețineau un loc de căpetenie, nu puteau să nu îmi suscite, la rândul lor, interesul. Așa că vreme de vreo trei ani amdespuiat zecile de mii de documente păstrate din epocă de orice mențiune referitoare la cele două produse, am recitit în același scop literatura noastră de până la 1859 și m-am străduit să identific în muzeele și colecțiile particulare din România cât mai multe obiecte autentice din recuzita cafelei și tutunului. Am adunat astfel un material forte consistent care mi-a permis, bunăoară să reconstitui în detaliu felul în care ajungea la noi cafeaua, unde și cum se vindea, cum se prepara și ce rol deținea în viața românilor de la domni și boieri până la oamenii de rând, dar și cum arătau cafenelele de tip otoman și, respectiv, occidental.”
Lansarea clasică a fost transformată într-o adevărată experiență. Pe masă au fost ibrice din metal bătut, filigene din porțelan chinezesc și venețian, zarfuri de argint și tabachere brodate. În mijloc, borcane cu dulceață gustate de public ca la curțile domnești.
Cartea urmărește traseul celor trei produse pe verticala socială. Cafeaua a cucerit mai întâi elitele boierești, devenind ritual de prestigiu și protocol de stat , ambasadorii europeni erau primiți cu cafea, ca semn al importanței. Tutunul, numit în cronici „iarba dracului”, a avut nevoie de legende și leacuri ca să fie acceptat. Doar dulceața a rămas constantă, până azi în borcanele românești.
Pentru cititorul care nu a deschis încă volumul, Tudor Dinu îl descrie simplu: „Este o istorie vie, ilustrată, a descoperirii unor plăceri rafinate, ce au reușit să facă mai frumoasă viața strămoșilor noștri și pot reprezenta și pentru noi astăzi o sursă rodnică de inspirație.”
Cartea se adresează, firește, iubitorilor de cafea, de tutun și de dulciuri, dar și tuturor celor ce doresc să descopere o latură frumoasă a istoriei în care voluptățile înlocuiesc războaiele.
Volumul „Cafea, tutun, dulceți” este disponibil în rețeaua Humanitas și online.
Autor
Actualitate
Râmnicu Sărat, prezent pe scena Galei Andreei Marin de la Palatul Parlamentului cu bustul „Fiul câmpului” după Brâncuși
În anul în care România sărbătorește 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Râmnicu Sărat a avut parte de un moment de onoare națională. La Gala „Nu există nu se poate” organizată de Andreea Marin pe 15 octombrie la Palatul Parlamentului, istoricul Doina Lemny a fost premiată pentru întreaga activitate de cercetare în opera brâncușiană, alături de o delegație a primăriei condusă de primarul Sorin Cîrjan, care a prezentat publicului copia bustului „Fiul câmpului”.
Cea de-a treia ediție a Galei „Nu există nu se poate” a reunit la București personalități marcante din cultură, artă, sport și societate, printre care Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Cristian Mungiu și Tudor Giurgiu. Evenimentul, dedicat anul acesta feminității și forței sale creatoare, a fost conceput și organizat de Andreea Marin.
Printre laureații serii s-a numărat Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Paris, recunoscută la nivel internațional pentru studiile sale dedicate lui Brâncuși.
„Premierea mea în cadrul Galei «Nu există nu se poate» concepută și organizată de Andreea Marin este încă o recompensă prețioasă pentru fidelitatea cercetărilor mele în opera lui Constantin Brâncuși. Această premiere ce s-a petrecut la Palatul Parlamentului pe 15 octombrie în fața unui public numeros a fost înnobilată și de prezența unei opere moderne”, a transmis Doina Lemny.
Opera la care face referire este copia în ciment a bustului lui Gheorghe Lupescu – „Fiul câmpului”, personalitate marcantă a municipiului Râmnicu Sărat. Lucrarea originală, realizată în ghips de tânărul Constantin Brâncuși, este astăzi dispărută.
Copia a fost realizată cu măiestrie de artistul Leontin Păun, la inițiativa primarului municipiului Râmnicu Sărat, domnul Sorin Cîrjan. Lucrarea a fost adusă la București și prezentată pe scena galei, reușind să atragă atenția publicului asupra unui mod original de a-l evoca pe artistul român pe care-l sărbătorim anul acesta.
„Îi mulțumesc Andreei Marin pentru această onoare adusă mie alături de alte personalități, creatori și artiști precum Tudor Giurgiu, Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci sau Cristian Mungiu. Mulțumesc în același timp și întregii echipe a primăriei municipiului Râmnicu Sărat în frunte cu primarul Sorin Cîrjan, care m-au însoțit la această festivitate ce aduce în prim plan un mod autentic de a sărbători cei 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși”, a mai declarat istoricul.
Prin acest moment, Râmnicu Sărat s-a alăturat celebrărilor naționale dedicate Anului Brâncuși 2026, readucând în atenția publicului o filă mai puțin cunoscută din tinerețea sculptorului și legătura sa cu orașul.
Bustul se află la Râmnicu Sărat
Demersul prezentat la București a avut ca punct de plecare un moment emoționant trăit chiar la Râmnicu Sărat, cu o zi înainte de gală. Pe 14 octombrie 2026, alături de locuitorii municipiului, a fost dezvelit bustul lui Gheorghe Lupescu, sculptat în 1906 de Brâncuși și prezentat de artist în același an, alături de alte două sculpturi, la celebrul Salon d’Automne de la Paris.
Modelul a fost unul dintre compatrioții săi, Gheorghiță C. Lupescu (1883-1932), aflat în 1906 la studii la Paris și membru al „Cercului studenților români”. Lucrării i-a fost atribuit și subtitlul „Fiul câmpului”, probabil pentru că tânărul student a fost nepotul plugarului Gheorghiță Lupescu, primul țăran în Divanul ad-hoc al Munteniei la 1857. Tatăl său, Constantin C. Lupescu, a fost o personalitate importantă a urbei și primar al orașului la începutul secolului XX.
Bustul original din ghips a fost deteriorat și astăzi nu mai este cunoscut decât printr-o fotografie aflată în colecția Centrului Pompidou din Paris.
Pentru a marca Anul Brâncuși, primarul Sorin Cîrjan a dorit să aducă în lumină această personalitate a orașului. În colaborare cu Facultatea de Arte din Iași, s-a decis ca sculptorul Leontin Păun să realizeze o copie după bustul original, într-un material folosit uneori chiar de Brâncuși: cimentul.
Bustul se află acum la Râmnicu Sărat, ca omagiu adus atât marelui sculptor, cât și istoriei locale.
„O frumoasă idee pe care am salutat-o pentru a evoca personalități de seamă din orașele românești de la începutul secolului XX și pentru a susține inițiative lăudabile și profesionalismul artistului Leontin Păun căruia îi mulțumesc călduros”, a conchis Doina Lemny.
Autor
BEHEALTH 2026 a adus împreună oamenii care dezvoltă și folosesc noile tehnologii medicale
Romsilva a fost premiată de Camera de Comerț și Industrie București
Niavis.ro: Creatina, surpriza anului. Produsele pentru sport și aport proteic, cea mai mare creștere în primele 9 luni din 2026
Lupta cu hoții de lemne se duce cu drone, camere de supraveghere și bariere. Din 2027, pădurarii vor avea și bodycam
BEHEALTH 2026 a adus împreună oamenii care dezvoltă și folosesc noile tehnologii medicale
Polenul crud, antibioticul natural din stup. De ce îl țin nutriționiștii în congelator, nu în borcan
ȘTEFAN GHEORGHE – DE LA MANAGER LA CEO | DINCOLO DE FRUMUSETE BY DR. PASCAL DAMEH
DR. ELENA CRISTINA MITROFAN – TUSEA ASCUNDE PROBLEME GRAVE | DINCOLO DE FRUMUSETE BY DR. PASCAL
RALUCA PARASCHIV – MAKE-UP SAU MASCA? | DINCOLO DE FRUMUSETE PODCAST BY DR. PASCAL DAMEH
-
Actualitate2 zile agoLupta cu hoții de lemne se duce cu drone, camere de supraveghere și bariere. Din 2027, pădurarii vor avea și bodycam
-
Businesso zi agoBEHEALTH 2026 a adus împreună oamenii care dezvoltă și folosesc noile tehnologii medicale
-
Sanatate2 zile agoPolenul crud, antibioticul natural din stup. De ce îl țin nutriționiștii în congelator, nu în borcan
-
Newso zi agoPepcolandia 2026: 50 de proiecte locale au creat noi oportunități pentru 5.700 de copii și tineri
-
Marketingo zi agoNiavis.ro: Creatina, surpriza anului. Produsele pentru sport și aport proteic, cea mai mare creștere în primele 9 luni din 2026
-
Newso zi agoRomsilva a fost premiată de Camera de Comerț și Industrie București
-
Entertainmento zi agoFontaines D.C., primul headliner Summer Well 2027
-
Casa si gradinao zi agoHEINNER Electrocasnice: 15 ani de acasă, 15 ani de povești împreună