Conferința „Revoluția tehnologică și reglementarea Inteligenței Artificiale: beneficii, oportunități, riscuri” s-a desfășurat în perioada 14–15 octombrie 2026, la București, reunind peste 120 de reprezentanți ai instituțiilor europene și naționale, autorităților de reglementare, sistemului judiciar, mediului academic și mediului de afaceri.

Evenimentul a fost organizat de Facultatea de Drept a Universității din București, în parteneriat cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, Think Tank 360, Women in Data Science Romania și Centrul pentru Analize Strategice.

Reprezentanța Comisiei Europene în România evidențiază faptul că:

„Inteligența artificială ne influențează decisiv viitorul, iar România are specialiști, companii și cercetători care pot contribui la dezvoltarea acestei tehnologii. Pentru a valorifica acest potențial, avem nevoie nu doar de un cadru de reglementare clar și predictibil, ci și de investiții, infrastructură, acces la date și competențe. Este esențial ca inteligența artificială să fie implementată efectiv în economie, în administrație și în serviciile publice, într-un mod responsabil, care păstrează controlul uman și protejează cetățenii.”

Din perspectiva Think Tank 360, reglementarea inteligenței artificiale trebuie să susțină dezvoltarea economică și adoptarea responsabilă a tehnologiei:

„Reglementarea inteligenței artificiale nu trebuie privită doar ca o obligație de conformare, ci și ca o oportunitate strategică pentru România de a construi încredere, de a accelera inovarea și de a-și consolida competitivitatea economică. Pentru ca AI Act să producă rezultate concrete, este esențial să conectăm cadrul legislativ la realitățile companiilor, la capacitatea instituțiilor și la investițiile în competențe și tehnologie. Prin această conferință, Think Tank 360 își propune să contribuie la un dialog strategic între autorități, mediul academic și sectorul privat, astfel încât adoptarea responsabilă a inteligenței artificiale să devină un motor al dezvoltării economice și sociale a României.”

Pe parcursul celor două zile, participanții au analizat implicațiile juridice, economice și sociale ale dezvoltării inteligenței artificiale, cu accent pe aplicarea Regulamentului european privind inteligența artificială (AI Act), costurile de conformare, competitivitatea companiilor, digitalizarea justiției și securitatea infrastructurilor critice. Programul a cuprins patru paneluri și peste 20 de teme de discuție.

Unul dintre subiectele centrale a fost impactul AI Act asupra mediului de afaceri. Participanții au discutat despre modul în care obligațiile de conformare pot influența costurile operaționale, deciziile de investiții și accesul companiilor la piețele internaționale. Totodată, au fost analizate beneficiile potențiale ale unor standarde comune de securitate și transparență, precum și rolul acestora în consolidarea încrederii clienților și partenerilor.

Dezbaterile au evidențiat necesitatea evaluării atât a costurilor directe și indirecte ale conformării, cât și a riscurilor economice asociate întârzierii adoptării inteligenței artificiale. În acest context, predictibilitatea cadrului legislativ și proporționalitatea obligațiilor au fost abordate ca elemente importante pentru competitivitatea și dezvoltarea companiilor.

O altă temă a vizat implicațiile juridice ale utilizării AI, inclusiv transparența proceselor decizionale, răspunderea pentru deciziile asistate de sisteme automatizate și protejarea drepturilor fundamentale. Panelul dedicat justiției digitale a abordat interoperabilitatea, identitatea digitală, protecția datelor, drepturile procedurale și utilizarea inteligenței artificiale în activitatea judiciară. În cadrul discuțiilor a fost subliniată importanța menținerii unor mecanisme adecvate de verificare umană și de contestare a deciziilor.

Dezbaterile au vizat și corelarea Regulamentului european privind inteligența artificială cu alte acte legislative europene, precum Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR), Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și Directiva privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (NIS2). Participanții au discutat despre necesitatea unei aplicări coerente a acestor reglementări, pentru a evita suprapunerea obligațiilor administrative, a reduce costurile de conformare și a asigura un cadru legislativ clar și predictibil pentru companii.

În ceea ce privește finanțarea inovării, conferința a abordat predictibilitatea fiscală pentru proiectele de cercetare și dezvoltare, criteriile de eligibilitate pentru facilitățile fiscale și accesul companiilor la infrastructuri tehnologice avansate. Printre instrumentele discutate s-au numărat proiectele importante de interes european comun (IPCEI) și serviciile oferite prin AI Factories, care pot facilita accesul la resurse de calcul, testare și expertiză.

Securitatea digitală și protecția infrastructurilor critice au completat agenda conferinței. Temele abordate au inclus obligațiile entităților esențiale, implementarea NIS2 și a Cyber Resilience Act, raportarea incidentelor în contexte de reglementare suprapusă și provocările asociate cloudului guvernamental.

Conferința a urmărit facilitarea dialogului între autorități, mediul academic, sistemul judiciar și sectorul privat, în vederea identificării unor soluții care să coreleze obiectivele reglementării europene cu nevoile concrete ale economiei și societății românești.

Prin această inițiativă, organizatorii își propun să dezvolte o platformă anuală de dialog strategic privind reglementarea inteligenței artificiale și impactul transformării digitale în România.

Mai multe informații: https://ai-law.ro/

Luna octombrie aduce în prim-plan prevenția cancerului de sân, screeningul și importanța controalelor medicale. Dar experiența unei femei care trece printr-un diagnostic oncologic nu se rezumă la analize, tratament și recuperare. Există și schimbările care apar în relația cu propriul corp, cu imaginea personală și cu felul în care se vede pe sine după o perioadă dificilă.

Pe 30 octombrie 2026, de la ora 18:30, Sala Mare ARCUB – Gabroveni din București găzduiește evenimentul „Arta de a fi alături”, o întâlnire care aduce în aceeași conversație medicina, psihologia, nutriția, beauty-ul și experiențele personale ale femeilor care au trecut prin cancer. Evenimentul este moderat de Ștefana Samfira, actriță, regizor și președinte al Fundației Act.or.Art, iar înscrierea se face prin intermediul formularului de pe site-ul Belher.

De ce prevenția trebuie să rămână o conversație permanentă

Primul panel, „Sănătatea femeii și importanța screeningului la timp”, pune accent pe controalele periodice, identificarea timpurie a problemelor și accesul la informații medicale corecte. Alături de Ștefana Samfira vor participa dr. Alexandra Hoza, medic oncolog, dr. Daciana Toma, medic de familie și vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, psihologul Daniela Dumitru și nutriționistul Raluca Bârzu.

Discuțiile vor aborda atât partea medicală, cât și schimbările de stil de viață, provocările emoționale și întrebările care apar după un diagnostic. Un astfel de dialog este important tocmai pentru că prevenția nu ar trebui să rămână legată doar de luna octombrie, ci atenția acordată sănătății, controalele recomandate și discuțiile regulate cu medicul sunt lucruri care trebuie integrate în rutina fiecărei femei.

Relația cu propria identitate se schimbă și ea

Al doilea panel, „Feminitate, identitate și corpul femeii”, mută discuția într-o zonă despre care se vorbește adesea mai puțin. Tratamentele oncologice pot aduce modificări vizibile ale corpului, iar pierderea părului poate avea un impact emoțional important. Pentru multe femei, părul este legat de stil, feminitate și imaginea cu care s-au obișnuit ani la rând.

La această discuție participă Sabina Stoica, fondatoarea Belher și specialist în peruci și extensii, Maria Păuna, specialist beauty, și Mihaela Mîndreci, coordonator de grupuri de sprijin emoțional pentru paciente.

Din perspectiva Belher, soluțiile capilare pot deveni parte din procesul de reconectare cu propria imagine. Pentru unele femei, asta poate însemna o perucă medicală din păr natural, aleasă astfel încât să reproducă cât mai fidel tunsoarea de dinainte. Pentru altele, poate fi vorba despre toppere, proteze capilare sau soluții adaptate perioadei de regenerare a părului. Important este ca alegerea să pornească de la nevoile reale ale fiecărei persoane și de la felul în care aceasta își dorește să arate și să se simtă.

Belher și accesul la soluții capilare pentru pacientele oncologice

Implicarea Belher în cadrul evenimentului continuă o direcție deja prezentă în activitatea brandului. Prin programul EMPOWER, femeile care se confruntă cu afecțiuni oncologice au acces la reduceri dedicate pentru peruci medicale, alături de consiliere personalizată pentru alegerea unei soluții potrivite.

Inițiativa „Donează o perucă” completează acest demers prin colectarea de peruci din păr natural sau fibră sintetică, care pot ajunge la persoane ce au nevoie de ele, dar nu își permit o astfel de achiziție. Pentru Belher, componenta estetică este doar o parte din ecuație, la fel de importante fiind confortul, construcția perucii, adaptarea la scalp și libertatea unei femei de a alege un look apropiat de cel anterior sau unul complet diferit.

Poveștile personale completează discuția medicală

Ultima parte a evenimentului va fi dedicată experiențelor personale și felului în care femeile își reconstruiesc rutina, încrederea și viața după un diagnostic. La dialog vor participa Eugenia Șerban, actriță și președinte fondator al organizației Ambassadorii Speranței în Sănătate, și Mihaela Stanca, producător general al Teatrului Avangardia. Seara va include și un moment artistic susținut la pian de Sasha Samfira.

Prin toate aceste perspective, „Arta de a fi alături” propune o abordare mai completă a sănătății femeii. Prevenția rămâne esențială, dar la fel de importante sunt recuperarea, relația cu propriul corp și libertatea de a-ți reconstrui imaginea în ritmul tău!

FAQ – Întrebări frecvente despre evenimentul „Arta de a fi alături” | 30 octombrie 2026, ARCUB București

1. Ce este evenimentul „Arta de a fi alături”?

„Arta de a fi alături” este un eveniment dedicat sănătății femeii, prevenției cancerului de sân, screeningului, feminității și sprijinului emoțional. Evenimentul reunește medici, psihologi, specialiști în nutriție și beauty, alături de femei care au trecut prin experiența unui diagnostic oncologic.

2. Când și unde are loc evenimentul „Arta de a fi alături”?

Evenimentul se desfășoară vineri, 30 octombrie 2026, începând cu ora 18:30, la Sala Mare ARCUB – Gabroveni, București.

3. Cum mă pot înscrie la eveniment?

Participarea se face prin completarea formularului de înscriere disponibil pe site-ul oficial Belher.ro. Înscrierea permite organizatorilor să gestioneze participarea la eveniment.

4. Cui se adresează evenimentul „Arta de a fi alături”?

Evenimentul se adresează tuturor femeilor interesate de prevenția cancerului de sân și sănătatea feminină, persoanelor care trec sau au trecut printr-un diagnostic oncologic, familiilor și apropiaților acestora, dar și celor care doresc să înțeleagă cum pot oferi sprijin emoțional și practic.

5. Ce subiecte vor fi abordate în cadrul evenimentului?

Discuțiile sunt organizate în jurul a trei teme principale: prevenția și screeningul cancerului de sân, feminitatea și identitatea femeii în timpul și după tratamentele oncologice, precum și experiențele personale ale femeilor care au trecut prin cancer. Participanții vor primi informații despre controale medicale, nutriție, sănătate emoțională și soluții pentru schimbările de imagine asociate tratamentelor.

6. Cine sunt speakerii evenimentului „Arta de a fi alături”?

Printre invitați se numără dr. Alexandra Hoza, medic oncolog, dr. Daciana Toma, medic de familie, psihologul Daniela Dumitru, nutriționistul Raluca Bârzu, Sabina Stoica, fondatoarea Belher, Maria Păuna, specialist beauty, și Mihaela Mîndreci, coordonator de grupuri de sprijin emoțional. Evenimentul este moderat de Ștefana Samfira și include participarea specială a actriței Eugenia Șerban și a Mihaelei Stanca.

7. De ce este important screeningul pentru cancerul de sân?

Screeningul poate contribui la identificarea cancerului de sân în stadii incipiente, inclusiv înainte de apariția simptomelor. Controalele recomandate depind de vârstă, istoricul familial și factorii individuali de risc. În cadrul evenimentului, specialiștii vor discuta despre importanța consultului medical și a investigațiilor efectuate la momentul potrivit.

8. Cum poate afecta tratamentul oncologic imaginea și feminitatea unei femei?

Tratamentele oncologice pot produce schimbări fizice, inclusiv pierderea temporară a părului, care pot influența încrederea în sine și relația cu propria imagine. Sprijinul psihologic, consilierea personalizată și accesul la soluții capilare adaptate pot ajuta unele femei să se simtă mai confortabil în această perioadă.

9. Ce soluții oferă Belher femeilor care se confruntă cu pierderea părului în urma tratamentelor oncologice?

Belher oferă peruci medicale din păr natural, peruci din fibră specială, proteze capilare și toppere, alături de consiliere personalizată. Soluțiile sunt alese în funcție de sensibilitatea scalpului, gradul de pierdere a părului, confort și preferințele estetice. În perioada regenerării părului, specialiștii pot recomanda opțiuni adaptate fiecărei etape.

10. Ce este programul EMPOWER by Belher?

EMPOWER este o inițiativă Belher dedicată persoanelor care se confruntă cu afecțiuni oncologice sau alopecie. Prin acest program, beneficiarele pot avea acces la reduceri speciale pentru peruci medicale și la consiliere profesională, astfel încât alegerea unei soluții capilare să fie mai accesibilă și adaptată nevoilor individuale.

11. Cum pot susține femeile care trec printr-un diagnostic oncologic?

Sprijinul poate începe prin ascultare, empatie și respectarea nevoilor persoanei afectate. Inițiative precum „Donează o perucă” de la Belher oferă posibilitatea de a contribui concret, prin donarea unor peruci din păr natural sau sintetic care pot fi oferite persoanelor care au nevoie de ele.

12. De ce participă Belher la evenimentul „Arta de a fi alături”?

Participarea Belher reflectă implicarea brandului în susținerea femeilor care trec prin schimbări ale imaginii personale în urma tratamentelor oncologice. Prin expertiza Sabinei Stoica în soluții capilare, programele de sprijin și consilierea personalizată, Belher își propune să contribuie la o conversație despre feminitate, încredere și libertatea fiecărei femei de a-și defini propria frumusețe.

În anul în care România sărbătorește 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Râmnicu Sărat a avut parte de un moment de onoare națională. La Gala „Nu există nu se poate” organizată de Andreea Marin pe 15 octombrie la Palatul Parlamentului, istoricul Doina Lemny a fost premiată pentru întreaga activitate de cercetare în opera brâncușiană, alături de o delegație a primăriei condusă de primarul Sorin Cîrjan, care a prezentat publicului copia bustului „Fiul câmpului”.

Cea de-a treia ediție a Galei „Nu există nu se poate” a reunit la București personalități marcante din cultură, artă, sport și societate, printre care Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Cristian Mungiu și Tudor Giurgiu. Evenimentul, dedicat anul acesta feminității și forței sale creatoare, a fost conceput și organizat de Andreea Marin.

Printre laureații serii s-a numărat Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Paris, recunoscută la nivel internațional pentru studiile sale dedicate lui Brâncuși.

„Premierea mea în cadrul Galei «Nu există nu se poate» concepută și organizată de Andreea Marin este încă o recompensă prețioasă pentru fidelitatea cercetărilor mele în opera lui Constantin Brâncuși. Această premiere ce s-a petrecut la Palatul Parlamentului pe 15 octombrie în fața unui public numeros a fost înnobilată și de prezența unei opere moderne”, a transmis Doina Lemny.

Opera la care face referire este copia în ciment a bustului lui Gheorghe Lupescu – „Fiul câmpului”, personalitate marcantă a municipiului Râmnicu Sărat. Lucrarea originală, realizată în ghips de tânărul Constantin Brâncuși, este astăzi dispărută.

Copia a fost realizată cu măiestrie de artistul Leontin Păun, la inițiativa primarului municipiului Râmnicu Sărat, domnul Sorin Cîrjan. Lucrarea a fost adusă la București și prezentată pe scena galei, reușind să atragă atenția publicului asupra unui mod original de a-l evoca pe artistul român pe care-l sărbătorim anul acesta.

„Îi mulțumesc Andreei Marin pentru această onoare adusă mie alături de alte personalități, creatori și artiști precum Tudor Giurgiu, Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci sau Cristian Mungiu. Mulțumesc în același timp și întregii echipe a primăriei municipiului Râmnicu Sărat în frunte cu primarul Sorin Cîrjan, care m-au însoțit la această festivitate ce aduce în prim plan un mod autentic de a sărbători cei 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși”, a mai declarat istoricul.

Prin acest moment, Râmnicu Sărat s-a alăturat celebrărilor naționale dedicate Anului Brâncuși 2026, readucând în atenția publicului o filă mai puțin cunoscută din tinerețea sculptorului și legătura sa cu orașul.

Bustul se află la Râmnicu Sărat

Demersul prezentat la București a avut ca punct de plecare un moment emoționant trăit chiar la Râmnicu Sărat, cu o zi înainte de gală. Pe 14 octombrie 2026, alături de locuitorii municipiului, a fost dezvelit bustul lui Gheorghe Lupescu, sculptat în 1906 de Brâncuși și prezentat de artist în același an, alături de alte două sculpturi, la celebrul Salon d’Automne de la Paris.

Modelul a fost unul dintre compatrioții săi, Gheorghiță C. Lupescu (1883-1932), aflat în 1906 la studii la Paris și membru al „Cercului studenților români”. Lucrării i-a fost atribuit și subtitlul „Fiul câmpului”, probabil pentru că tânărul student a fost nepotul plugarului Gheorghiță Lupescu, primul țăran în Divanul ad-hoc al Munteniei la 1857. Tatăl său, Constantin C. Lupescu, a fost o personalitate importantă a urbei și primar al orașului la începutul secolului XX.

Bustul original din ghips a fost deteriorat și astăzi nu mai este cunoscut decât printr-o fotografie aflată în colecția Centrului Pompidou din Paris.

Pentru a marca Anul Brâncuși, primarul Sorin Cîrjan a dorit să aducă în lumină această personalitate a orașului. În colaborare cu Facultatea de Arte din Iași, s-a decis ca sculptorul Leontin Păun să realizeze o copie după bustul original, într-un material folosit uneori chiar de Brâncuși: cimentul.

Bustul se află acum la Râmnicu Sărat, ca omagiu adus atât marelui sculptor, cât și istoriei locale.

„O frumoasă idee pe care am salutat-o pentru a evoca personalități de seamă din orașele românești de la începutul secolului XX și pentru a susține inițiative lăudabile și profesionalismul artistului Leontin Păun căruia îi mulțumesc călduros”, a conchis Doina Lemny.