Este aprope cât un bloc cu 20 de etaje și abia îl cuprind patru oameni cu brațele deschise. Este cel mai înalt brad înscris oficial în Catalogul Național al Arborilor Monumentali, un exemplar de peste 300 de ani, aflat într-o pădure administrată de Ocolul Silvic Gura Teghii din cadrul Direcției Silvice Buzău.

Bradul monumental are 55,5 metri înălțime și a fost martorul tăcut al tuturor evenimentelor istorice din ultimele trei secole, de la epoca fanarioților până în prezent, inclusiv la luptele puternice din primul război mondial din pădurea respectivă.

Și în pădurea respectivă, nu este singurul. Într-un perimetru de câteva sute de metri pătrați sunt mai mulți arbori monumentali, numeroși brazi cu înălțimi de peste 50 de metri și fagi de aceiași vârstă.

Romsilva a publicat pe paginile sale de socializare un video în care Constantin Cotici, șeful Ocolului Silvic Gura Teghii, prezintă pe scurt acești arbori monumentali cu care silvicultorii Romsilva se mândresc.

https://www.facebook.com/reel/1004174892690878

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice pentru 1,1 milioane hectare aflate în alte forme de proprietate, pe baze contractuale.

Toate pădurile proprietate publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Cea de-a doua ediție a Forumului Economic România–Republica Moldova F.E.R.M., organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri – PEFA, sub egida Băncii Naționale a Moldovei, în parteneriat instituțional cu Ambasada României în Republica Moldova și cu susținerea AFAM și AIR, a reunit la Chișinău reprezentanți ai autorităților publice, mediului diplomatic, sectorului financiar-bancar, industriei, infrastructurii, cercetării și mediului antreprenorial din cele două state. Evenimentul a marcat un nou pas în consolidarea relațiilor economice dintre România și Republica Moldova și a creat cadrul unui dialog aplicat despre investiții, finanțare, inovare, internaționalizarea companiilor și dezvoltarea unor proiecte comune pe cele două maluri ale Prutului.

În deschiderea oficială a F.E.R.M., Anca Dragu, Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, a vorbit despre rolul sistemului financiar-bancar în valorificarea potențialului economic bilateral: „Cooperarea economică dintre Republica Moldova și România are un potențial important, iar sistemul financiar-bancar poate contribui decisiv la valorificarea acestuia. Stabilitatea, transparența și încrederea reprezintă fundamentul investițiilor sustenabile. Este esențial să dezvoltăm instrumente moderne de finanțare, să facilităm accesul antreprenorilor la capital și să încurajăm inițiativele capabile să genereze valoare adăugată, competitivitate și dezvoltare pe termen lung.”

În cadrul Forumului au fost prezentate și concluziile Indexului Antreprenoriatului și Leadershipului Feminin, studiu realizat de PEFA, care a evidențiat punctele de convergență dintre mediile de afaceri din România și Republica Moldova, precum și potențialul economic care poate fi valorificat printr-o cooperare mai strânsă. În panelul FinanciarELE, moderat de Guvernatoarea BNM și având-o ca invitată pe Natalia Bejan, directoarea Agenției de Investiții din Moldova, discuțiile au abordat inclusiv costul economic al inegalității de gen și impactul accesului femeilor la finanțare și la poziții de decizie asupra competitivității economiei.

„La Banca Națională a Moldovei susținem inițiative care încurajează o participare mai amplă a femeilor în economie și în procesul decizional. Pentru că o economie europeană modernă se construiește prin competență, încredere și șanse egale de a contribui la dezvoltarea ei”, a declarat Anca Dragu.

Andreea Negru, președinta Patronatului European al Femeilor de Afaceri – PEFA, a subliniat obiectivul F.E.R.M. de a evolua de la un eveniment anual către o platformă permanentă de cooperare economică: „România și Republica Moldova sunt unite prin istorie, limbă, cultură și valori comune. Avem însă responsabilitatea de a transforma această apropiere într-o forță economică reală, capabilă să genereze investiții, locuri de muncă și prosperitate pe ambele maluri ale Prutului. Cea de-a doua ediție a Forumului ne-a demonstrat că există interes, energie și deschidere pentru construirea unor parteneriate durabile. Ne dorim ca Forumul Economic România–Republica Moldova să devină o platformă permanentă de dialog, în cadrul căreia să prezentăm, de la un an la altul, nu doar intenții, ci și investiții realizate, companii dezvoltate și proiecte de succes construite împreună.”

Prezent la Forum, Excelența Sa Cristian-Leon Țurcanu, Ambasadorul României în Republica Moldova, a declarat: „Consolidarea legăturilor economice dintre cele două maluri ale Prutului nu este business as usual. Este un obiectiv strategic: mai multă interconectare, mai multe investiții, mai multe proiecte comune și o integrare economică tot mai profundă. Avem deja o prezență investițională puternică și un interes antreprenorial în continuă creștere de ambele părți ale Prutului. Următorul pas este să transformăm această energie în proiecte comune, investiții pe termen lung și lanțuri valorice care să ne integreze tot mai profund în piața europeană.”

Lorena Stoian, prim-vicepreședinta PEFA, a evidențiat importanța relației directe dintre mediul antreprenorial și instituții: „Antreprenoriatul se construiește prin încredere, colaborare și prin capacitatea de a aduce împreună oameni, idei și oportunități. Prin F.E.R.M. am creat un spațiu de dialog între antreprenorii, companiile și instituțiile din România și Republica Moldova, din care se pot naște parteneriate și proiecte concrete. Pentru că adevărata măsură a succesului F.E.R.M. este ceea ce reușim să construim împreună după încheierea evenimentului.”

Prezent la deschiderea oficială, deputatul Vali Priceputu, vicepreședinte al Comisiei pentru Antreprenoriat și Turism din Camera Deputaților, a transmis: „Forumul Economic România–Republica Moldova răspunde unei nevoi reale de dialog și cooperare între mediile de afaceri din cele două state. Îmi doresc ca această inițiativă să devină o platformă permanentă și ca, în fiecare an, să ne revedem la Chișinău pentru a prezenta rezultatele parteneriatelor începute la edițiile precedente: investiții realizate, companii dezvoltate, locuri de muncă nou-create și afaceri de succes construite împreună. România va continua să fie un partener ferm al Republicii Moldova în parcursul său european și în procesul de consolidare economică.”

Un alt subiect important al Forumului a vizat rolul tehnologiei, cercetării și digitalizării în creșterea competitivității companiilor și modernizarea administrației.

Victor Vevera, director general al ICI București, a declarat: „Transformarea digitală poate accelera cooperarea dintre România și Republica Moldova și poate reduce barierele dintre companii, instituții și piețe. Prin cercetare, inovare și transfer tehnologic putem construi servicii publice mai eficiente, companii mai competitive și infrastructuri digitale sigure. ICI București susține dezvoltarea proiectelor comune și schimbul de expertiză, astfel încât tehnologia să devină un instrument real de integrare economică și de apropiere europeană.”

Partener al PEFA în dezvoltarea dialogului antreprenorial la Chișinău, Carolina Bugaian, președinta Asociației Femeilor Antreprenoare din Moldova – AFAM, a vorbit despre contribuția femeilor la dezvoltarea mediului de afaceri: „Parteneriatul dintre AFAM și PEFA oferă femeilor antreprenoare din Republica Moldova și România acces la o comunitate puternică, la experiență, contacte și noi oportunități de colaborare. Femeile nu trebuie privite doar ca beneficiare ale politicilor economice, ci ca lideri, investitori și creatori de locuri de muncă. Prin cooperare, mentorat și acces mai bun la finanțare putem crește numărul afacerilor conduse de femei și contribuția acestora la economia celor două state.”

Cel de-al doilea panel, dedicat dezvoltării relațiilor bilaterale România–Republica Moldova, a reunit lideri din sectorul industrial și financiar-bancar, reprezentanți ai instituțiilor statului român și parteneri din Republica Moldova. Discuțiile s-au concentrat asupra oportunităților de investiții, identificării unor proiecte comune, barierelor întâmpinate de antreprenori și dezvoltării unor mecanisme prin care instituțiile publice și mediul privat să poată colabora mai eficient. Participanții au discutat necesitatea continuării dialogului instituțional și antreprenorial și importanța dezvoltării unei comunități economice active, capabile să transforme proximitatea geografică, legăturile istorice și valorile comune în avantaje economice și competitive.Prin organizarea Forumului Economic România–Republica Moldova, PEFA își reafirmă angajamentul de a facilita cooperarea dintre comunitățile de afaceri, de a susține internaționalizarea companiilor și de a contribui la dezvoltarea unui spațiu economic tot mai conectat la piața și valorile europene.

Forumul Economic România–Republica Moldova a beneficiat de implicarea unor parteneri strategici, instituționali și companii importante din România și Republica Moldova, între care: BCR, Garanti BBVA, maib, OTP Bank, Team Montage, Baumit, PPC, Austrotherm, Electrica, Moldcell, UP, Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton – ADAA, AES și DO Security. Parteneri instituționali: Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, IMM România și ICI București.Parteneri media: Antena 3 CNN, AGERPRES, Financial Intelligence, Club Economic, Economistul, CursDeGuvernare, Transilvania Business, Ziarul BURSA, I AM Sport, Știripesurse.ro, InvesTenergy, Profit.ro, News.ro, The Diplomat, EM360, Club Antreprenor, Focus Energetic, Money.ro, Energy Industry Review, News One, V4Media și Grupul Iubim Brașovul.

International Work Finder publică prima ediție a Barometrului Salariilor din România 2026, un studiu construit pentru a oferi companiilor repere salariale relevante într-o piață a muncii aflată în plină transformare. Analiza acoperă 246 de roluri, 11 sectoare economice și 42 de unități administrative și este însoțită de servicii de consultanță dedicate interpretării datelor și definirii strategiilor de remunerare.

București, 21 septembrie 2026 – Deși salariile nominale din România au crescut cu 4,8% în 2025, inflația de 9,7% a anulat aproape integral acest avans, iar salariul real al angajaților s-a redus cu aproximativ 4,5%, potrivit Barometrului Salariilor din România 2026, analiza realizată și publicată de agenția de recrutare International Work Finder. Studiul mai arată că diferența dintre București și media națională ajunge la 46%, iar decalajul dintre salariile așteptate de candidați și cele oferite de angajatori continuă să se adâncească, ajungând, în medie, la aproape 30%.

Barometrul Salariilor din România 2026 reprezintă cea mai amplă analiză salarială realizată până acum de International Work Finder și include 246 de roluri, din 11 sectoare economice și 42 de unități administrative. Studiul își propune să ofere companiilor un reper actualizat privind nivelurile de remunerare din piață, într-un moment în care transparența salarială devine atât o obligație legală, cât și un avantaj competitiv în atragerea și retenția talentelor.

„Salariul rămâne unul dintre cei mai importanți factori în alegerea unui loc de muncă, însă valoarea unei oferte este întotdeauna evaluată în raport cu piața. De aceea, companiile au nevoie de repere obiective pentru a înțelege dacă politicile lor de remunerare sunt competitive și aliniate așteptărilor candidaților. Barometrul Salariilor din România 2026 a fost creat pentru a transforma datele salariale în decizii de business mai bine fundamentate și pentru a aduce mai multă claritate într-o piață aflată într-o continuă schimbare”, declară Georgiana Brudaru, Head of Recruitment, International Work Finder.

România rămâne una dintre cele mai accesibile piețe ale muncii din Uniunea Europeană

Cu un cost orar al forței de muncă de 13,6 euro, România se situează la aproximativ 39% din media Uniunii Europene, de 34,9 euro/oră. Țara rămâne una dintre cele mai competitive destinații pentru investiții din perspectiva costului muncii, însă avantajul începe să se reducă, pe fondul creșterii accelerate a salariilor și al deficitului de personal calificat. În ultimul an, costul orar al muncii a crescut cu 10,6%, unul dintre cele mai ridicate ritmuri din afara zonei euro.

IT-ul rămâne lider, iar diferențele dintre industrii continuă să crească

Clasamentul realizat de International Work Finder confirmă că IT-ul rămâne sectorul cu cele mai ridicate salarii din România, cu o mediană netă de 11.750 lei pe lună, de peste două ori media națională. Acesta este urmat de sectorul juridic și cel farmaceutic, fiecare cu o mediană de 11.000 lei, în timp ce vânzările completează topul cu 10.750 lei.

La polul opus, retailul rămâne sectorul cu cele mai reduse niveluri salariale dintre domeniile analizate, cu o mediană netă de 4.700 lei pe lună.

La nivelul pozițiilor individuale, cele mai mari remunerații sunt concentrate în rolurile executive și în domeniile cu deficit ridicat de competențe.

Cel mai bine remunerat rol analizat în cadrul studiului este cel de Director Medical, cu o mediană netă de 28.000 lei, de aproape zece ori peste nivelul pozițiilor de intrare din grilă.

„Astăzi, salariul nu mai reflectă doar responsabilitatea unui rol, ci și cât de dificil este să găsești persoana potrivită. Pentru poziții precum CISO, Enterprise Architect sau specialiști senior din industria farmaceutică, numărul candidaților relevanți la nivel național se măsoară în zeci, nu în sute, iar acest lucru se vede direct în nivelul pachetelor salariale”, adaugă Georgiana Brudaru.

Candidații cer cu aproape 30% mai mult decât oferă companiile

Una dintre cele mai importante concluzii ale studiului International Work Finder este că diferența dintre așteptările salariale ale candidaților și bugetele companiilor nu mai scade odată cu evoluția economiei, așa cum se întâmpla în ciclurile economice anterioare.

În prezent, candidații solicită, în medie, 7.000 lei net, în timp ce ofertele companiilor se situează în jurul valorii de 5.400 lei, rezultând un decalaj de aproximativ 30%. În anumite domenii, precum ingineria energetică, diferența ajunge la 42%, iar, în banking și real estate, la aproximativ 40%.

Bucureștiul conduce detașat clasamentul salariilor

Analiza regională inclusă în Barometrul Salariilor din România 2026 evidențiază diferențe importante între principalele centre economice și restul țării.

Cu un salariu net mediu de 7.073 lei, Bucureștiul se situează cu 46% peste media celor 42 de unități administrative analizate, estimată la 4.839 lei. Capitala este urmată de Cluj, cu 6.633 lei (+37%), și Timiș, cu 6.192 lei (+28%). La polul opus se află Hunedoara, cu un salariu mediu net de 4.108 lei.

„Piața muncii din România devine tot mai polarizată. Pentru companiile care nu pot concura cu salariile din București sau Cluj, soluția nu este întotdeauna majorarea bugetelor, ci dezvoltarea unor strategii de recrutare adaptate specificului fiecărei regiuni și, acolo unde este necesar, accesarea unor noi surse de talent, inclusiv din afara României”, explică Georgiana Brudaru, Head of Recruitment, International Work Finder.

Barometrul Salariilor din România: un instrument de benchmarking salarial, construit pentru decizii de business

Dincolo de concluziile privind evoluția salariilor, Barometrul Salariilor din România 2026 a fost conceput ca un instrument de consultanță pentru companii, într-un context în care transparența salarială, competiția pentru talent și noile cerințe legislative schimbă fundamental modul în care organizațiile recrutează și își construiesc politicile de remunerare.

Spre deosebire de un raport statistic, Barometrul este integrat în serviciile de consultanță oferite de International Work Finder. Specialiștii companiei utilizează datele din studiu pentru a sprijini departamentele de HR și echipele de management în interpretarea benchmark-urilor salariale, poziționarea ofertelor de angajare, construirea grilelor de salarizare și adaptarea strategiilor de recrutare la specificul fiecărei industrii, regiuni și categorii de candidați.

Obiectivul este ca organizațiile să își fundamenteze deciziile pe date de piață relevante, să își crească competitivitatea în recrutare și retenție și, în același timp, să se pregătească pentru implementarea cerințelor privind transparența salarială și echitatea în remunerare.

„Astăzi, rolul unui consultant în recrutare merge mult dincolo de identificarea candidaților potriviți. Companiile au nevoie de parteneri care să le ajute să înțeleagă piața, să își calibreze corect ofertele salariale, să construiască politici de remunerare competitive și să navigheze schimbările legislative cu încredere. Acesta este rolul pe care ni-l asumăm la International Work Finder. Nu livrăm doar oameni, ci oferim consultanță bazată pe date, astfel încât organizațiile să recruteze mai eficient, să fie conforme din punct de vedere legislativ și să construiască echipe performante pe termen lung”, declară Georgiana Brudaru, Head of Recruitment, International Work Finder.

„În spatele fiecărei cifre stă o operațiune de date ținută în funcțiune permanent de echipa de operațional. Construim fiecare rol din mai multe surse independente, reconciliate, cu validare și scor de încredere, și publicăm doar ce se confirmă din cel puțin două surse externe. Cifrele finale sunt verificate apoi de consultanții care recrutează chiar acele roluri, așa că un proces industrializat de date se închide cu judecată umană. Studiul nostru construit pe aceasta metodologie face parte dintr-un proiect strategic de a oferi soluții inovatoare de analiză salarială și audit salarial, corelat cu date statistice din piață, furnizate în funcție de cererea personalizată a clienților noștri”, completează Georgiana Brudaru, Head of Recruitment, International Work Finder.