Înainte de Revoluție, școlile profesionale formau anual cca 200.000 elevi. Acestea erau înființate pe lângă întreprinderi în care tinerii își făceau practica și unde, la terminarea studiilor, se angajau. După 1989, închiderea acestor întreprinderi a dus automat și la dispariția acestor școli, de aici și perpetua criză a forței de muncă și exodul românilor în afara granițelor pentru a-și face un rost.

Mai mult decât atât, elevii care nu s-au regăsit în formele de învățământ post-gimnaziale au ales să renunțe de tot la educație, astfel că, azi, 1 din 4 copii care intră în clasa a 1-a nu termină liceul.

Cum a evoluat învățământul profesional după Revoluție?

Răspunsul este unul singur: în strânsă legătură cu evoluția întreprinderilor mici și mijlocii, nemaiexistând fabrici care să susțină formarea și angajarea a sute/mii de elevi odată. Astfel că aproape toate liceele tehnologice s-au transformat în licee teoretice. Și tot o „teorie” a rămas și expresia „Meseria e brățară de aur”…

După anii 1990 meseriile existente la acea vreme s-au împărțit în 20 grupuri, apărând și prima lege care stabilea durata studiilor în școlile profesionale la 2 sau 3 ani.

La începutul anilor 2000 se introduc Școlile de Arte și Meserii drept formă de învățământ secundar cu durata de 2 ani accesibilă absolvenților de clasa a 8-a. La final, elevul putea opta să-și continue liceul la zi, în loc de seral. Din păcate la finalul anilor 2000, același ministru, Ecaterina Andronescu, care le-a introdus, le-a și desființat.

În 2016 a apărut cadrul legislativ pentru învățământul profesional dual, provocarea de a convinge operatorii economici să contribuie financiar la formarea viitorilor angajați căzând exclusiv pe umerii liceelor tehnologice.

În 2019 un alt ministru a semnat un ordin prin care învățământul profesional a devenit obligatoriu pentru elevii care obțin sub media 5 la Evaluarea Națională din 2020, aceștia nemaiavând dreptul să se înscrie la liceu.

Noutate: din septembrie 2023 școlile profesionale vor fi din nou desființate, toți elevii de la aceste școli trecând la liceele profesionale înființate în locul celor tehnologice din prezent. Să vedem dacă va fi doar o schimbare de nume…

Chiar dacă printre principalii „inamici” ai acestei noi forme de învățământ se numără mentalitatea de tip „Profesionala e o soluție secundară”, sunt speranțe că beneficiile pe termen lung îi vor determina pe mulți părinți să-și încurajeze copiii să urmeze această cale, în loc ca elevul care a aplicat pentru un liceu teoretic să pice BAC-ul.

Învățământul profesional azi în România

Formele de învățământ profesional existente se adresează unor grupuri diferite:

1. învățământul profesional cu durata de 2 ani se adresează absolvenților clasei a IX-a
2. învățământul profesional cu durata de 3 ani se adresează absolvenților clasei a VIII-a
3. învățământul dual se organizează pentru absolvenții clasei a VIII-a pe baza unui contract de muncă semnat cu agentul economic

Sistemul de învățământ este denumit «dual» deoarece combină ucenicia într-o companie cu învățământul profesional într-o școală profesională / un liceu tehnologic. Această formă de organizare a învățământului profesional & tehnic are la bază un contract de parteneriat între operatorul economic, unitatea de învățământ și unitatea administrativ-teritorială, precum și contracte individuale de pregătire practică între operatorul economic, elev -părinte/tutore și unitatea de învățământ.

Instituția educațională asigură formarea teoretică tehnică (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul oferă resursele umane și financiare (inclusiv bursă) pentru a organiza formarea practică la locul de muncă (3-4 zile pe săptămână). Dacă în primul an pregătirea practică realizată în atelierele școlii și la operatorul economic reprezintă aproximativ 20% din timpul total alocat programului, în al doilea an aproximativ 60% din timp este alocat pregătirii practice, ca în anul al treilea, aproximativ 72% din timp să fie alocat pregătirii practice. Iar cine dorește să își continue studiile, făcând cel de-al 4-lea an de liceu, dă Bacalaureatul care-i va certifica competențele de bază în egală măsură.

De anul acesta s-a făcut un pas în față pentru ruta duală completă, guvernul validând și învățământul universitar dual, invitând instituțiile de învățământ pre și universitar duale să se înscrie – alături de UAT și operatori economici – în consorții pentru a accesa fonduri guvernamentale și a dezvolta împreună campusuri profesionale integrate.

Filiera profesională universitară va avea 4 profiluri: tehnic, servicii, resurse naturale și protecția mediului.

Cele mai interesate industrii de sistemul dual sunt auto & mecatronică, aeronautică, agroalimentar, silvicultură-prelucrarea lemnului-industria lemnului, industria ușoară, sectorul IT & industriile creative, sănătate și turism.

Oferta la Profesional e de două ori mai mare decât cererea

Din cei peste 110.000 elevi admiși în învățământul liceal (anul școlar 2022-2023) peste 44.000 au  fost repartizați la licee tehnologice, însă puțin peste 18.000 elevi au optat pentru rute de școlarizare în învățământul profesional, astfel rămânând libere 23.000 de locuri (din cele 41.000 prevăzute). Există școli profesionale și licee tehnologice în doar 28 județe, respectiv 58 școli în care există 400 clase duale, acestea având 19 certificări. Anul trecut peste jumătate dintre absolvenții certificați au rămas angajați în companiile cu care au semnat contractul de muncă la început.

De menționat că în anul școlar 2020-2021, numărul absolvenților de învățământ profesional a fost de 25.000, adică 17% din cei peste 144.000 absolvenți liceu, potrivit INS.

Despre învățământul dual în Europa

La un eveniment desfășurat în Oct’22 pe această temă la Brașov, invitații din mai multe țări au prezentat situația acestei forme de învățământ întitulată Vocational Education & Training (VET):

• În Germania, țara care investește masiv în sistemul dual de formare profesională, sunt peste 330 specializări, rata de angajare a absolvenților e de 90% și 500.000 persoane obțin anual certificatul de competențe profesionale, 400.000 de companii fiind implicate în proces.
• În Elveția, liceenii nu sunt repartizați pe o specializare, ca la noi, ci și-o aleg ei, fiind încurajați să își caute și semneze contractul de muncă cu firma la care și doresc să rămână angajați. 4 din 5 locuri de ucenicie sunt oferite de IMM-uri, cele mai căutate meserii fiind: angajat comercial, lucrător socio-medical/asistențial, informatician, electrician, angajat în logistică, bucătar, muncitor necalificat în industria confecțiilor.
• În Austria există și programe de 13 luni pentru orice vârstă, nu doar pentru absolvenții de gimnaziu.
• În Bulgaria sunt 159 școli cu clase duale și 654 companii implicate (în comparație cu România, unde doar 200 firme au semnat astfel de parteneriate până acum).

Despre primul campus preuniversitar din mediul rural axat pe invatamantul dual

Prin programul ”Renovare școli în mediul rural”, sub motto-ul Împreună CONSTRUIM oameni, în 2020-2022, Asociația BookLand a renovat și dotat 67 de instituții de învățământ din satele și comunele României, transformându-le în locuri în care 15.000 de copii merg cu plăcere să învețe. Fără granturi europene, pur și simplu mobilizând sute de companii să contribuie cu bani, produse sau servicii (prin redirecționarea celor 20% din impozitul pe profit/venit conform Legii Sponsorizării nr. 32/1994), dar și motivând autoritățile și comunitatea locală să se implice. Și tocmai pentru că a remarcat puterea și determinarea mediului de afaceri privat în a schimba lucrurile în domeniul educației, asociația și-a anunțat intenția de a veni cu un pachet complet de servicii educaționale (inclusiv metodă de predare și conținut), prin construcția primului Campus Preuniversitar Dual din mediul rural cu ciclurile primar-gimnazial-liceal-postliceal. Va asigura inclusiv profesorii care vor preda după o curriculă comparabilă cu cea occidentală. O școală 100% modernă (cu cantină, bibliotecă, laboratoare, ateliere de lucru, sală spectacole, facilități sportive, spații relaxare, livadă, dar și solar în care vor fi crescute propriile legume) pusă GRATUIT la dispoziția copiilor din satele și comunele României, asigurându-le la final un loc de muncă în cadrul companiilor cu care se vor derula programe de învățământ profesional dual.

Dacă pe elevii din mediul urban urmarea unei școli profesionale nu-i „onorează”, pe cei din rural îi avantajează foarte mult, absolvenții acestora nefiind considerați ca având un statut inferior în societate, cum se întâmplă la oraș, dimpotrivă. În mediul rural tinerii trebuie să contribuie financiar în familie încă de la vârste fragede, așadar bursa acordată de Liceul Profesional Dual și locul de muncă garantat după 3 ani de studiu&practică sună foarte atractiv pentru ei. Faptul că nu vor mai avea motive să își caute de lucru în afara țării va însemna și o consolidare a relațiilor intrafamiliare și o creștere a bunăstării psihologice, părinții și copiii nemaifiind nevoiți să traiscă despărțiți.

În plus, este de apreciat că inițiativele legislative curente încurajează schimbarea percepțiilor asupra meseriilor de dulgher, zugrav, electrician, sudor, buldo-excavatorist etc, ca să nu mai vorbim despre veniturile consistente pe care acești meseriași deja le obțin în prezent.

Cine are nevoie de absolvenții sistemului de învățământ dual profesional?

Orice companie producătoare de bunuri sau prestatoare de servicii! Găsirea unei forțe de muncă bine instruită reprezintă o provocare, și nu de ieri de azi. Sistemul de învățământ dual poate în mod cert rezolva această problemă.

„Acum 3 ani, când am început să renovăm școli în mediul rural, nimeni nu ne dădea nicio șansă. Companiile ne priveau cu suspiciune și așteptau să vadă primele rezultate înainte de a se implica. Am stăruit, am convins, am început să facem rost de primele materiale de construcții și primii bănuți pentru plata manoperei și, ușor-ușor, am ajuns la 67 de școli în aproape toată țara. În 2023 vom renova încă minimum 8 școli în ultimele județe rămase neacoperite. Un vis la fel de nebun poate părea și primul Campus Preuniversitar Dual din mediul rural pe care vrem să-l inaugurăm în 2024, însă, știm că acolo unde este voință se găsește și o cale. Are atât de mult sens să facem acest pas, încât nu cred că mai e nevoie de argumente, cei mai buni candidați pentru învățământul profesional aflându-se deja în mediul rural. În fiecare județ în care ne vom lăsa amprenta vom schimba nu numai mentalități, destine, ci și economia locală. Ne dorim ca tot mai puțini tineri să plece din România și tot mai multe companii să lucreze la un nivel înalt de profesionalism cu specialiștii pe care noi o să-i recrutăm și formăm în numele lor. Investiția în educație reprezintă salvarea României și, cu toate acestea, în 2023 Ministerul Educației va beneficia de cel mai mic procent din PIB, respectiv 2,1%. Dacă mediul de afaceri nu intervine, analfabetismul funcțional, aflat acum la cota incredibilă de 70%, nu va scădea…” – Mihaela Petrovan, Președinta Asociației BookLand 

Partenerii care au făcut posibile toate aceste realizări sunt: Leroy Merlin, MaxBet, SAP România, Majorel, Unicredit Consumer Financing, Decathlon, Sipex Company, Elis Pavaje, Bilka, Titan Machinery România, Turbomecanica, Arkema, Bostik România, Profi, Synevo, Viva Credit, Rehau, Amazon România, Trutzi, Masteplast, Barrier, Fereastra Rekord, Ferroli, Ariston, GLS, Xella, Austrotherm, Hirsch Porozell, Swisspor, Siniat, Arcomedia, Ferro, Instal Impex, Cesarom, Terra Gres, Wenglor, La Notaru’ Supermarket, Fuchs Condimente, Asevi, Oskar, Policolor, Daw Bența Caparol, Ravago ROM, Sitel Group, Wipro, Somaco Grup Prefabricate, Lindab, Novaintermed, MaxBau, Ropeco, Purmo, Isomat, Baumit, Pall-Ex, Porta Doors, Sanotechnik, Deutsche Leasing, Tesy, Kronospan, RTH Proconstruct, Real Grup Invest, Kaefer, Stamel, Porsche Finance Group, Romprofix, Raveli Doors and Floors, Holver, Niko Auto Com, Bauelemente, Fundația „O speranță în plus”, Asociația „Acasă” Cluj, Argenta, Asko Group, Indfloor, Mediapost Hitmail, Marvicon, BARZA, Novatik, ButanGas, SolExpert, Gilcom, Mindo, Cemix, Romstal, Valrom, Promelek, Tesa Tape, Euroțigla, DPD, Vitraq, Luxten, Eglo, Savelectro, BrioFresh, Mation, Vinca Marmură, Tablă Construct, Master Builders Solutions, Echipa de Tâmplărie, Pro Invest.

Parteneri media: TVR, Kanal D, Prima TV, AGERPRES, RADOR, România Liberă, Forbes kids, Spotmedia.ro, Ziare.com, Amos News, Piața, Curierul Național, Jurnalul, Press Hub, acasa.ro, Revista Cariere, Revista Margot, Qmagazine, e-femeia.ro, Jurnalul de afaceri, Ziarul News, Sfatul părinților, Pap tot, Misiunea Casa, Iqool, România Pozitivă, Gala Societății Civile, Starea Presei, Presa de azi, EduManager, Modernism, Portal Management, Necenzurat, ȘtirileMM, ecreator.ro, Radio Clasic, Leviathan, Kidibot

În România secolului 21, elevii din mediul rural sunt condamnați să învețe în spații insalubre care, de cele mai multe ori, le pun sănătatea sau chiar viața în pericol atât lor, cât și profesorilor. Asociația BookLand susține activ dreptul la educație al copiilor renovându-le și echipându-le școlile, din toamna anului 2023 urmând a se concentra exclusiv pe construcția primului Campus Preuniversitar Dual în mediul rural.