Inteligenta artificială poate fi folosită pentru a crea avataruri prin utilizarea unor algoritmi de învățare automată. Acest lucru presupune învățarea algoritmilor cu date din diferite surse, cum ar fi imagini și caracteristicile fizice ale persoanelor reale, astfel încât să poată crea imagini și animații care să semene cât mai mult cu persoanele reale.
Inteligența artificială: prieten sau dușman?
Procesul de creare a unui avatar prin intermediul inteligenței artificiale poate include etape precum colectarea de date, antrenarea algoritmilor cu aceste date, generarea de imagini și animații și testarea și îmbunătățirea acestora pentru a se asigura că avatarul creat seamănă cât mai mult cu o persoană reală.
În general, crearea de avataruri prin intermediul inteligenței artificiale necesită o cantitate mare de date, precum și utilizarea unor algoritmi de învățare automată sofisticați pentru a crea imagini și animații care seamănă cât mai mult cu persoanele reale. Însă, în cazul aplicației Lensa AI sunt folosite și creații ale unor artiști, fără respectarea termenilor de copyright.
Urmărind postările de pe rețelele de socializare din ultimele două săptămâni, am putut oberva o mișcare uriașă în ceea ce privește utilizarea acestei aplicații, care nu doar că folosește fără drept producțiile unor artiști, ci prin „joacă”, utilizatorul își cedează dreptul asupra trăsăturilor sale și asupra imaginilor încărcate, care, conform Termenilor și Condițiilor, pot fi folosite „pentru totodeauna” așa cum deținătorii doresc. De ce toată lumea și-a dorit să vadă cum ar arăta fața sa într-un desen animat, un avatar? Și de ce „cu orice preț” și-au cedat drepturile?
Radu Turcescu consultant strategic de PR, specializat în comunicarea de criză, a făcut o analiză asupra efectului de turmă observat după ce aplicația Lensa AI a devenit cunoscută
Radu Turcescu a scris un articol de analiză pentru publicația Capital.ro, acolo unde a abordat unul dintre cele mai dezbătute subiecte din ultimul timp: aplicația Lensa AI. Specialistul în comunicare de criză împărtășește o viziune prețioasă, care odată înțeleasă poate ajuta la stoparea impulsului de a călca pe urmele majorității sau “turmei” după cum vom vedea în cele ce urmează.
“De multe ori am fost întrebat de ce un subiect sensibil, precum o criză de imagine sau o știre negativă, zboară pur și simplu pe internet. Există diferite motive, dar unul dintre ele merită analizat, în special din perspectiva noilor trenduri de pe internet.
Este vorba despre instinctul gregar sau, în termeni populari, efectul de turmă. Acesta reprezintă unul dintre factorii ce va transforma orice situație interpretabilă într-o adevărată știre negativă. Sau care va întreține un subiect delicat. Sau care va conduce la decizii ciudate din partea oamenilor”, spune Radu Turcescu.
Ce ne învață trendul Lensa Ai? Emoția vinde!
Chiar dacă Lensa șterge fotografiile originale după procesarea imaginii, aplicația continuă să stocheze acele avataruri create, cu aspect foarte real și mai mult decât atât, le poate folosi cum vrea!
Radu Turcescu a continuat: „Câți au citit și condițiile de utilizare a aplicației? Probabil nimeni. Pentru că dacă ar fi citit ar fi aflat că odată cu încărcarea pozelor, utilizatorii cedează drepturile asupra trăsăturilor și, implicit, a pozelor.
Oricum, scandalurile nu au întârziat să apară, odată cu apariția unor avataruri cu tentă erotică sau sexuală. Și totuși de ce oamenii nu citesc?
Pentru că emoția va învinge ( aproape ) întotdeauna rațiunea. Efectul de turmă reprezintă un concept extrem de interesant, la care adăugăm și nevoia ( extrem de comună ) de apreciere și atenție. Da, o avem toți”, a mai spus Radu Turcescu pentru sursa citată mai sus.
Radu Turcescu: Oamenii își doresc atenție și, văzând că alții au câștigat-o printr-o banală aplicație, s-au alăturat „turmei”
„Simplu spus, oamenii își doresc atenție și, văzând că alții au câștigat-o printr-o banală aplicație, s-au alăturat „turmei”. Condițiile nu le-a mai citit nimeni, pentru că nevoia era mult mai mare. Așa zisă siguranță oferită de ”turmă” a bătut orice dubiu cu privire la ce s-ar putea întâmplă cu fotografiile odată încărcate. Și mai este încă ceva: nevoia de a face parte din ”grupul care trebuie”. Încă de la școală ne-am dorit să fim între cei populari și apreciați. Între cei aleși primii la sporturile de echipă sau invitați la toate petrecerile și majoratele.
Mulți dintre noi am pornit viața de adult cu acest mic ”handicap”, ce se manifestă printr-o serioasă dorință de apreciere, dar și prin nevoia de a fi în trend”.
„În fiecare criză în care am fost implicat am sesizat același tip de comportament: nevoia oamenilor de a face parte din grupul ”copiilor șmecheri”. Adică din grupul celor care critică și duc mesajul mai departe, amplificând astfel criza. De mult prea multe ori, imaginea unei companii sau persoane a fost distrusă, nu doar din cauza situației în sine, ci mai ales din cauza ”oamenilor de pe Facebook” care au întreținut subiectul, amplificat și distribuit chiar fără discernământ uneori”, a mai spus Radu Turcescu pentru sursa citată.
Un ultim aspect subliniat de specialist: „Este interesant de analizat modul în care compania Lensa va fi afectată de legătura indirectă cu aplicația, deși numele organizației din spate este cu totul altul. Dar nu mare mi-ar fi mirarea ca unii ”utilizatori neatenți” să amestece lucrurile și să includă compania în acest mic scandal. Și asta tot din dorința de a boicota, de a porni un război, de a găsi un dușman. Dar despre instinctul de combativitate poate într-un articol viitor”, a încheiat Radu Turcescu
Radu Turcescu, actorul principal în rezolvarea unora dintre cele mai răsunătoare crize de imagine
Radu Turcescu a fost actorul principal în rezolvarea unora dintre cele mai răsunătoare crize de imagine ale unor firme extrem de cunoscute de pe piața din România. Jucători activi, comercianți și antreprenori de renume au trecut prin situații delicate, dificil de gestionat, după ce au fost ținta unor campanii de dezinformare și denigrare pe care nu le-au anticipat.
Licențiat în Marketing la Academia de Studii Economice din București (ASE), cu studii de masterat în Cercetări de Marketing în cadrul aceleași facultăți, Radu Turcescu vine în sprijinul companiilor și a antreprenorilor cu o viziune proaspătă în ceea ce privește comunicarea de criză. Pregătirea profesională de-a lungul timpului a continuat cu încă un masterat în Sociologie, în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București (SNSPA), iar în prezent este doctorand în Sociologie în cadrul SNSPA, ducând la un nivel superior aprofundarea comunicării, psihologia organizațională și strategiile de comunicare în masă.