Asociația de Tineret ONIX din Râmnicu Sărat a finalizat cu succes proiectul internațional CO-LAB – Partnership Building Activity, desfășurat în perioada 23–31 octombrie 2026, în localitatea Siriu, județul Buzău. Activitatea a reunit 29 de lucrători de tineret din 11 state europene, într-un program intensiv de învățare, cooperare internațională, schimb de bune practici și explorare a realităților comunităților locale.

CO-LAB reprezintă cel de-al zecelea proiect implementat în cadrul acreditării Erasmus+ a Asociației de Tineret ONIX în domeniul tineretului, marcând o nouă etapă în consolidarea dimensiunii europene a organizației și în dezvoltarea unor parteneriate internaționale sustenabile.

ONIX EUROPE – o rețea europeană construită în jurul colaborării

Una dintre principalele misiuni ale proiectului a fost consolidarea și extinderea rețelei ONIX EUROPE, o platformă de cooperare care reunește în prezent peste 25 de organizații de tineret din 18 state europene.

Prin intermediul CO-LAB, organizațiile participante au avut oportunitatea să își prezinte activitatea, să identifice interese comune și să exploreze noi direcții de colaborare în domeniul educației nonformale, voluntariatului, incluziunii sociale, participării democratice și dezvoltării comunitare.

Dincolo de construirea unor noi parteneriate, proiectul a urmărit realizarea unei adevărate radiografii a comunităților reprezentate, prin identificarea bunelor practici, a resurselor disponibile și a principalelor provocări cu care se confruntă tinerii din diferite regiuni ale Europei.

Participanții au analizat atât exemplele de succes din organizațiile și comunitățile lor, cât și dificultățile legate de accesul la oportunități educaționale, sănătatea mintală, integrarea socială, participarea civică, perspectivele profesionale și diferențele dintre mediul urban și cel rural.

Învățare colaborativă, dialog și instrumente pentru lucrul cu tinerii

Programul proiectului a inclus workshopuri tematice, sesiuni de lucru în echipe internaționale, prezentări organizaționale, activități de reflecție, laboratoare de metode educaționale și schimburi structurate de experiență.

Un moment important l-a reprezentat activitatea Public Café, în cadrul căreia participanții au explorat cinci teme esențiale pentru generația tânără:

Prin dialog și colaborare, lucrătorii de tineret au identificat probleme comune, au comparat abordările utilizate în diferite țări și au formulat propuneri de intervenție adaptate realităților comunităților lor. În cadrul activității TOOLBOX LAB, participanții au lucrat la dezvoltarea unor metode incluzive de educație nonformală, concepute pentru a fi utilizate ulterior în organizațiile partenere. Exercițiul a transformat experiențele și ideile participanților în instrumente practice, cu potențial de multiplicare la nivel european. Agenda educațională a integrat și Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și Obiectivele Europene pentru Tineret, încurajând o abordare responsabilă și participativă a dezvoltării comunitare.

Comunitățile locale, parte activă a proiectului european

CO-LAB nu s-a limitat la activitățile desfășurate în spațiul de formare de la Hecaș Villas, Siriu, ci a urmărit conectarea directă a participanților internaționali cu instituțiile, organizațiile și tinerii din județul Buzău.

Râmnicu Sărat și Siriu – două exemple de dezvoltare locală și investiții în educație

Proiectul a inclus și o vizită de studiu la Primăria Comunei Siriu, unde delegația internațională a fost primită de primarul Dragoș Voicu și de reprezentanții administrației publice locale. Dialogul a vizat dezvoltarea comunităților rurale, investițiile în infrastructură, oportunitățile de cooperare europeană și potențialul de dezvoltare a unor viitoare parteneriate în domeniul educației, tineretului și turismului. Participanții au vizitat și școala din localitate, modernizată prin Planul Național de Redresare și Reziliență, descoperind un exemplu de investiție în infrastructura educațională modernă, eficientă energetic și adaptată nevoilor noilor generații.

Experiența a evidențiat modul în care investițiile publice și viziunea administrației locale pot contribui la creșterea calității vieții și la dezvoltarea oportunităților pentru copii și tineri.

Diversitatea culturală – un instrument de învățare și apropiere

Participarea celor 29 de lucrători de tineret din 11 state europene a transformat CO-LAB într-un veritabil spațiu de dialog intercultural. Serile culturale au oferit participanților ocazia să prezinte tradiții, muzică, dansuri, gastronomie și elemente de identitate națională, promovând respectul pentru diversitate și înțelegerea reciprocă.

Un moment special l-a constituit seara românească, organizată cu sprijinul tinerilor din comunitate și al Ansamblului SIRIAȘUL, care a adus în prim-plan dansurile, muzica și gastronomia tradițională românească.

ONIX continuă să conecteze Râmnicu Sărat cu Europa

Finalizarea proiectului CO-LAB confirmă angajamentul Asociației de Tineret ONIX de a investi în dezvoltarea competențelor lucrătorilor de tineret, în crearea de parteneriate europene și în promovarea comunităților locale ca spații active de învățare și cooperare internațională.

Prin cele zece proiecte implementate în cadrul acreditării Erasmus+ în domeniul tineretului, organizația contribuie la creșterea accesului tinerilor la oportunități educaționale, la transferul de bune practici europene și la consolidarea unei rețele internaționale de organizații care împărtășesc valori și obiective comune.

CO-LAB a demonstrat că parteneriatele europene se construiesc prin experiențe comune, dialog autentic și implicare directă în viața comunităților. Dincolo de rezultatele educaționale, proiectul a creat noi conexiuni umane și profesionale, a pus în valoare comunitățile din județul Buzău și a deschis noi perspective de colaborare pentru organizațiile participante. Asociația de Tineret ONIX își propune să valorifice rezultatele mobilității prin dezvoltarea unor noi proiecte, multiplicarea instrumentelor educaționale create și extinderea cooperării în cadrul rețelei ONIX EUROPE.

Florin Ceparu – coordonator al acreditarii ONIX EUROPE și Președinte al Asociației de Tineret ONIX

🌐 www.onixeurope.eu

Proiectul CO-LAB a fost implementat în cadrul acreditării Erasmus+ a Asociației de Tineret ONIX în domeniul tineretului, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, prin programul Erasmus+.

Bucureștiul fanariot s-a întors pentru o seară la Cișmigiu. Nu în costume, ci în mirosuri

Miros de cafea proaspăt râșnită, de tutun și de dulceață.  Așa a mirosit Bucureștiul, pentru o seară, la lansarea celui mai nou volum semnat de istoricul Tudor Dinu.

Pe 14 octombrie 2026, Librăria Humanitas de la Cișmigiu a găzduit lansarea cărții „Cafea, tutun, dulceți. Deliciile Orientului în țările române. O istorie ilustrată” (Editura Humanitas, 324 de pagini). Un volum care propune o călătorie senzorială prin secolele XVII-XIX, urmărind cum trei obiceiuri azi banale au cucerit Țara Românească și Moldova.

Documentarea a durat trei ani și se înscrie într-un proiect mult mai amplu, explică autorul:

„Această cercetare își găsește în mod firesc locul în cadrul proiectului meu întins deja pe parcursul a mai bine de două decenii de a reconstitui sub toate aspectele ei civilizația de sorginte-greco orientală ce s-a dezvoltat în Țara Românească și Moldova în așa numita perioadă fanariotă (1711-1821). Și cum în cadrul acesteia cafeaua și tutunul dețineau un loc de căpetenie, nu puteau să nu îmi suscite, la rândul lor, interesul. Așa că vreme de vreo trei ani amdespuiat zecile de mii de documente păstrate din epocă de orice mențiune referitoare la cele două produse, am recitit în același scop literatura noastră de până la 1859 și m-am străduit să identific în muzeele și colecțiile particulare din România cât mai multe obiecte autentice din recuzita cafelei și tutunului. Am adunat astfel un material forte consistent care mi-a permis, bunăoară să reconstitui în detaliu felul în care ajungea la noi cafeaua, unde și cum se vindea, cum se prepara și ce rol deținea în viața românilor de la domni și boieri până la oamenii de rând, dar și cum arătau cafenelele de tip otoman și, respectiv, occidental.”

Lansarea clasică a fost transformată într-o adevărată experiență. Pe masă au fost ibrice din metal bătut, filigene din porțelan chinezesc și venețian, zarfuri de argint și tabachere brodate. În mijloc, borcane cu dulceață gustate de public ca la curțile domnești.

Cartea urmărește traseul celor trei produse pe verticala socială. Cafeaua a cucerit mai întâi elitele boierești, devenind ritual de prestigiu și protocol de stat , ambasadorii europeni erau primiți cu cafea, ca semn al importanței. Tutunul, numit în cronici „iarba dracului”, a avut nevoie de legende și leacuri ca să fie acceptat. Doar dulceața a rămas constantă, până azi în borcanele românești.

Pentru cititorul care nu a deschis încă volumul, Tudor Dinu îl descrie simplu: „Este o istorie vie, ilustrată, a descoperirii unor plăceri rafinate, ce au reușit să facă mai frumoasă viața strămoșilor noștri și pot reprezenta și pentru noi astăzi o sursă rodnică de inspirație.”

Cartea se adresează, firește, iubitorilor de cafea, de tutun și de dulciuri, dar și tuturor celor ce doresc să descopere o latură frumoasă a istoriei în care voluptățile înlocuiesc războaiele.

Volumul „Cafea, tutun, dulceți” este disponibil în rețeaua Humanitas și online.

În anul în care România sărbătorește 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Râmnicu Sărat a avut parte de un moment de onoare națională. La Gala „Nu există nu se poate” organizată de Andreea Marin pe 15 octombrie la Palatul Parlamentului, istoricul Doina Lemny a fost premiată pentru întreaga activitate de cercetare în opera brâncușiană, alături de o delegație a primăriei condusă de primarul Sorin Cîrjan, care a prezentat publicului copia bustului „Fiul câmpului”.

Cea de-a treia ediție a Galei „Nu există nu se poate” a reunit la București personalități marcante din cultură, artă, sport și societate, printre care Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci, Cristian Mungiu și Tudor Giurgiu. Evenimentul, dedicat anul acesta feminității și forței sale creatoare, a fost conceput și organizat de Andreea Marin.

Printre laureații serii s-a numărat Doina Lemny, muzeograf-cercetător la Muzeul Național de Artă Modernă – Centrul Pompidou din Paris, recunoscută la nivel internațional pentru studiile sale dedicate lui Brâncuși.

„Premierea mea în cadrul Galei «Nu există nu se poate» concepută și organizată de Andreea Marin este încă o recompensă prețioasă pentru fidelitatea cercetărilor mele în opera lui Constantin Brâncuși. Această premiere ce s-a petrecut la Palatul Parlamentului pe 15 octombrie în fața unui public numeros a fost înnobilată și de prezența unei opere moderne”, a transmis Doina Lemny.

Opera la care face referire este copia în ciment a bustului lui Gheorghe Lupescu – „Fiul câmpului”, personalitate marcantă a municipiului Râmnicu Sărat. Lucrarea originală, realizată în ghips de tânărul Constantin Brâncuși, este astăzi dispărută.

Copia a fost realizată cu măiestrie de artistul Leontin Păun, la inițiativa primarului municipiului Râmnicu Sărat, domnul Sorin Cîrjan. Lucrarea a fost adusă la București și prezentată pe scena galei, reușind să atragă atenția publicului asupra unui mod original de a-l evoca pe artistul român pe care-l sărbătorim anul acesta.

„Îi mulțumesc Andreei Marin pentru această onoare adusă mie alături de alte personalități, creatori și artiști precum Tudor Giurgiu, Angela Gheorghiu, Nadia Comăneci sau Cristian Mungiu. Mulțumesc în același timp și întregii echipe a primăriei municipiului Râmnicu Sărat în frunte cu primarul Sorin Cîrjan, care m-au însoțit la această festivitate ce aduce în prim plan un mod autentic de a sărbători cei 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși”, a mai declarat istoricul.

Prin acest moment, Râmnicu Sărat s-a alăturat celebrărilor naționale dedicate Anului Brâncuși 2026, readucând în atenția publicului o filă mai puțin cunoscută din tinerețea sculptorului și legătura sa cu orașul.

Bustul se află la Râmnicu Sărat

Demersul prezentat la București a avut ca punct de plecare un moment emoționant trăit chiar la Râmnicu Sărat, cu o zi înainte de gală. Pe 14 octombrie 2026, alături de locuitorii municipiului, a fost dezvelit bustul lui Gheorghe Lupescu, sculptat în 1906 de Brâncuși și prezentat de artist în același an, alături de alte două sculpturi, la celebrul Salon d’Automne de la Paris.

Modelul a fost unul dintre compatrioții săi, Gheorghiță C. Lupescu (1883-1932), aflat în 1906 la studii la Paris și membru al „Cercului studenților români”. Lucrării i-a fost atribuit și subtitlul „Fiul câmpului”, probabil pentru că tânărul student a fost nepotul plugarului Gheorghiță Lupescu, primul țăran în Divanul ad-hoc al Munteniei la 1857. Tatăl său, Constantin C. Lupescu, a fost o personalitate importantă a urbei și primar al orașului la începutul secolului XX.

Bustul original din ghips a fost deteriorat și astăzi nu mai este cunoscut decât printr-o fotografie aflată în colecția Centrului Pompidou din Paris.

Pentru a marca Anul Brâncuși, primarul Sorin Cîrjan a dorit să aducă în lumină această personalitate a orașului. În colaborare cu Facultatea de Arte din Iași, s-a decis ca sculptorul Leontin Păun să realizeze o copie după bustul original, într-un material folosit uneori chiar de Brâncuși: cimentul.

Bustul se află acum la Râmnicu Sărat, ca omagiu adus atât marelui sculptor, cât și istoriei locale.

„O frumoasă idee pe care am salutat-o pentru a evoca personalități de seamă din orașele românești de la începutul secolului XX și pentru a susține inițiative lăudabile și profesionalismul artistului Leontin Păun căruia îi mulțumesc călduros”, a conchis Doina Lemny.