Connect with us

News

Libris, 35 de ani: De la Eliade la Gabor Maté: 35 de ani de schimbări în lectura românilor

Published

5 luni ago

on

La 35 de ani de la deschiderea librăriei Șt. O. Iosif din Brașov, punctul de plecare al Libris, compania publică o analiză a celor mai vândute cărți din ultimele decenii. De la autorii interziși citiți imediat după 1989, la cărțile despre traumă, sens și vindecare, care domină topurile recente, datele Libris arată cum schimbările sociale, economice și politice s-au reflectat în alegerile de lectură ale românilor. Analiza are la bază datele Libris din 15 ani de vânzări online, completate de memoria instituțională și observațiile echipei librăriei Șt. O. Iosif din Brașov, fondată în 1991.

1991–1999: 50 de ani de cenzură, recuperați într-un deceniu

România ieșea din comunism cu o populație care nu avusese acces la cărțile pe care își dorea să le citească. Primele cărți cumpărate în librăria Șt. O. Iosif din Brașov, punctul de plecare al Libris, au fost cele ale autorilor interziși: Eliade, Cioran, Noica, Steinhardt, Goma, Orwell, jurnalele din pușcăriile comuniste.

„Oamenii voiau să afle ce nu li se spusese, ce li se ascunsese. Plecam noaptea cu mașina spre București, stăteam la coadă în fața tipografiilor înainte de răsărit și ne întorceam cu portbagajul plin. Când ajungeam în Brașov, oamenii erau deja la coadă în fața librăriei. Cărțile se vindeau aproape instant”, spune Ana Oniță, fondatoarea Libris.

Spre finalul deceniului, pe rafturi apăruseră primele cărți de business și de dezvoltare personală. România înțelegea că trebuie să se reinventeze și căuta instrumente.

2000–2010: Cartea a urmat diaspora

Anii 2000 aduseseră un val masiv de emigrare spre Italia, Spania, Anglia. Milioane de români plecaseră și voiau cărți românești pe care nu le mai găseau acolo. Cei rămași în orașele mici aveau acces la foarte puține titluri în librărie, dintre care majoritatea erau bibliografie școlară. În 2009, în plin val de austeritate, salarii bugetare tăiate cu 25%, TVA crescut, librării care se închideau, Laura Țeposu lansează divizia online a librăriei Libris.ro.

Am pornit cu trei angajați, 19.000 de titluri și colete duse la poștă într-un rucsac. Momentul părea nepotrivit, dar online-ul era singurul mod de a facilita accesul la cultură, platforma online aducea cartea acolo unde librăria fizică nu ajunsese niciodată, în orașele mici, în diaspora, în casele oamenilor care nu aveau timp sau nu aveau o librărie în proximitate”, spune Laura Țeposu, CEO Libris.

2011–2015: Ficțiunea română și cartea ca instrument de reinventare

Topurile primilor ani ale platformei arată o Românie care redescoperise cu entuziasm că poate citi ficțiune scrisă de un autor român. Fluturi al Irinei Binder, publicat inițial pe blog, a fost bestseller între 2011 și 2015, în timp ce cartea președintelui ales în 2014 adună 6.347 de exemplare.

În același interval intră în top două cărți care aveau să rămână acolo pentru următorii 15 ani: Hoțul de cărți de Markus Zusak și Băiatul cu pijamale în dungi de John Boyne. Cele două cărți despre puterea literaturii de a supraviețui barbariei, despre Holocaust, intră în bibliotecile României în contextul unei preocupări și sensibilități constante a cititorilor față de temele memoriei, vinovăției și umanismului.

Top 10 cele mai vândute cărți în perioada 2011-2015

  1. Fluturi vol. 1+2 – Irina Binder
  2. Cincizeci de umbre ale lui Grey – E.L. James
  3. Hoțul de cărți – Markus Zusak
  4. Viața ca o țeapă. Mic tratat antiratare – Alan H. Cohen
  5. Pas cu pas – Klaus Iohannis
  6. Iubirea ca o țeapă. Mic tratat de reușită în amor – Alan H. Cohen
  7. Cincizeci de umbre întunecate Vol. II Din trilogia Fifty Shades – E.L. James
  8. Adulter – Paulo Coelho
  9. Inferno – Dan Brown
  10. Ce ne spunem când nu ne vorbim – Chris Simion

2016–2020: O carte din 1963, bestseller în 2016. 20.000 de exemplare pentru un neurolog român.

Anii marcați de proteste sociale, neliniște colectivă și, apoi, de pandemie au produs unul dintre cele mai interesante topuri din istoria Libris. Cititorii s-au orientat vizibil către cărți despre sens, autocunoaștere, psihologie și spiritualitate. O carte publicată în 1963, Puterea extraordinară a subconștientului tău de Joseph Murphy, ajunge bestseller în România, în timp ce volumele neurologului Dumitru Constantin Dulcan, Inteligența materiei și Mintea de dincolo, intră puternic în preferințele publicului.

În același timp, ficțiunea câștigă teren prin thrillere psihologice precum Pacienta tăcută de Alex Michaelides, iar interesul pentru cărți cu miză umană, istorică sau socială se vede în prezența unor titluri precum Băiatul cu pijamale în dungi, Sapiens și Povestea mea de Michelle Obama.

Pandemia din 2020 nu oprește lectura. Dimpotrivă, în primele săptămâni de lockdown, cererea pe segmentul 18–24 de ani crește cu 85%, iar autori precum Camus și Márquez ajung la tiraje pe care librăria nu le mai văzuse.

Top 10 cele mai vândute cărți între 2016-2020

  1. Fluturi. Volumul 3 – Irina Binder
  2. Puterea extraordinară a subconștientului tău – Joseph Murphy
  3. Insomnii – Irina Binder
  4. Inteligența materiei – Dumitru Constantin Dulcan
  5. Băiatul cu pijamale în dungi – John Boyne
  6. Mintea de dincolo  – Dumitru Constantin Dulcan
  7. Pacienta tăcută – Alex Michaelides
  8. Sapiens. Scurta istorie a omenirii – Yuval Noah Harari
  9. Bufnița care se temea de întuneric – Jill Tomlinson
  10. Povestea mea – Michelle Obama

2021–2025: Cel mai vândut autor: un medic ce explică trauma. O carte despre Holocaust, prezentă în top zece ani la rând.

Cel mai recent top Libris este și cel mai revelator din punct de vedere psihologic. Primul loc revine volumului Când corpul spune nu de Gabor Maté, o carte despre cum traumele nerezolvate se transformă în boli fizice. Alături de el: Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor, Arta manipulării de Kevin Dutton, Omul în căutarea sensului vieții de Viktor Frankl, Vindecarea copilului interior de Stefanie Stahl, Curajul de a nu fi pe placul celorlalți de Kishimi și Koga.

Privite împreună, aceste cărți spun povestea unei schimbări de preocupare: de la succes și reinventare personală către echilibru emoțional, sens și înțelegerea propriilor vulnerabilități.

Băiatul cu pijamale în dungi urcă din nou, aproape de primul loc absolut. În 15 ani de măsurători, această carte a crescut neîntrerupt: 2.522, apoi 10.264, apoi 18.945. O carte despre Holocaust are una dintre cele mai dinamice creșteri în topurile Libris, în contextul unei preocupări mai mari pentru memorie istorică, extremism și lecțiile trecutului.

Top 10 cele mai vândute cărți între 2021 -2025

  1. Când corpul spune nu – Gabor Maté
  2. Băiatul cu pijamale în dungi – John Boyne
  3. Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor – Jacques Martel
  4. Puterea extraordinară a subconștientului tău – Joseph Murphy
  5. Arta manipulării – Kevin Dutton
  6. Omul în căutarea sensului vieții – Viktor E. Frankl
  7. Vindecarea copilului interior – Stefanie Stahl
  8. Cele 5 răni care ne împiedică să fim noi înșine – Lise Bourbeau
  9. Cât timp înfloresc lămâii – Zoulfa Katouh
  10. Din cer au căzut trei mere – Narine Abgarian

Dincolo de schimbările de generație, context social sau tendințe editoriale, anumite teme revin constant în topurile Libris de-a lungul ultimelor trei decenii: libertatea, trauma, sensul personal, iubirea și supraviețuirea în perioade dificile. Se schimbă limbajul, autorii și contextul istoric, dar întrebările rămân adesea aceleași.

De la Eliade la Maté: un barometru al României

De la Eliade și Cioran recuperați după decenii de interdicție, la Gabor Maté și Viktor Frankl citiți într-o Românie care procesează trauma colectivă, topurile Libris trasează, neintenționat, o hartă a stărilor prin care a trecut societatea românească.

„Privite pe termen lung, aceste topuri arată că românii au căutat în cărți răspunsuri la întrebările pe care societatea le formula mai greu: despre identitate, frică, libertate, sens, traumă și vindecare. După 35 de ani, înțelegem mai clar că o librărie nu vinde doar cărți. Vinde răspunsuri”,  completează Laura Țeposu, CEO Libris

La 35 de ani, Libris operează un depozit de 5.000 de metri pătrați, menține un milion de volume în stoc permanent și trimite până la 10.000 de colete pe zi. Librăria fizică din Brașov rămâne deschisă pe strada Mureșenilor nr. 14. Prin proiectul CarteTeca, în parteneriat cu Salvați Copiii România, compania a donat peste 1,3 milioane de lei în cărți pentru mai mult de 300 de școli. Compania rămâne cu capital 100% românesc și în proprietatea familiei fondatoare.

Autor

Related Topics:
Continue Reading

News

Romsilva a fost premiată de Camera de Comerț și Industrie București

Published

o zi ago

on

27/10/2026

By

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost premiată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, fiind clasată pe locul I în domeniul agricultură, silvicultură și pescuit între firmele înregistrate în Sectorul 2 al Capitalei.

Evenimentul, desfășurat miercuri, la Palatul Camerei de Comerți și Industrie, a avut loc în cadrul Topului Firmelor din București, etapa pe sectoare.

La eveniment au participat Eleodor Olavi Nițescu, directorul Direcției Regenerare – Dezvoltare, și Bogdan Boghian, directorul Departamentului Comercial din cadrul Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, toate deținând certificarea managementului forestier la standarde internaționale, fiind unul dintre cei mai mari angajatori la nivel național și înregistrând profit semnificativ în fiecare an.

În ultimii ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost inclusă în mod constant în topul celor mai valoroase companii întocmit de revista economică ”Capital”.

 

Autor

Continue Reading

News

Pepcolandia 2026: 50 de proiecte locale au creat noi oportunități pentru 5.700 de copii și tineri

Published

o zi ago

on

27/10/2026

By

50 de organizații non-guvernamentale din 22 de județe și București au desfășurat 344 de activități pentru copii și tineri din comunități vulnerabile, în cadrul celei de-a VI-a ediții Pepcolandia, program derulat de Pepco România și implementat la nivel național de Asociația pastel.

O vizită la muzeu, o excursie într-un loc nou, accesul la un bazin de înot sau participarea la un atelier pot părea experiențe obișnuite ale copilăriei. Pentru o parte dintre copiii care au participat anul acesta la proiectele Pepcolandia, însă, ele au fost experiențe trăite pentru prima dată.

Ediția din 2026 a programului a ajuns la 5.706 copii și tineri din comunități vulnerabile, prin intermediul a 50 de organizații din 22 de județe și București. În perioada de implementare, ONG-urile finanțate au organizat 344 de activități, cu 12% mai multe decât cele planificate inițial și au mobilizat peste 500 de voluntari din comunitățile locale.

Rezultatele vin într-un context în care accesul la oportunități rămâne puternic influențat de situația socială a familiei. În 2025, România a avut una dintre cele mai ridicate rate de risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană. În același timp, România a înregistrat cea mai mare rată de deprivare materială și socială severă din UE, în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 ani, conform Eurostat.

Ce înseamnă, în practică, accesul la oportunități

Proiectele finanțate prin Pepcolandia au acoperit educația non-formală, cultura, activitățile recreative și incluziunea socială. Beneficiarii au participat la activități de educație non-formală, iar alte proiecte au creat contexte în care copiii să descopere jocul, sportul, cultura sau locuri la care nu avuseseră acces până atunci: evenimente tematice, excursii, cursuri și activități extracurriculare, acțiuni în comunitate sau școli și activități dedicate jocurilor copilăriei.

Dincolo de numărul activităților, raportările celor 50 de organizații arată efecte legate de creșterea încrederii și a stimei de sine, îmbunătățirea cooperării și comunicării, dezvoltarea unor abilități practice, digitale și pe viață, precum și o mai bună exprimare a emoțiilor. În unele comunități, finanțarea a lăsat în urmă și resurse care vor putea fi folosite după încheierea programului: de la spații senzoriale și grădini, până la clase în aer liber și kituri pentru activități STEM.

„Când am lansat această ediție, am vorbit despre oportunități pentru copii și tineri. Acum putem vedea foarte concret ce înseamnă ele. Uneori este un curs sau un atelier, alteori este prima vizită la un muzeu, prima excursie sau primul contact cu un mediu în care un copil poate descoperi ceva nou despre el. Pentru noi, rezultatele Pepcolandia nu se măsoară doar în numărul de activități, ci și în accesul pe care reușim să îl creăm acolo unde aceste experiențe nu sunt, încă, firești pentru fiecare copil” – declară Ioana Ioniță, Regional Manager Pepco România.

99% dintre obiectivele asumate prin proiecte au fost atinse integral

Cele 50 de ONG-uri selectate în ediția din acest an au primit finanțări de câte 7.500 de lei, bugetul total al programului fiind de 375.000 de lei. Proiectele au fost implementate între lunile mai și septembrie 2026. La finalul ediției, 99% dintre cele 142 de obiective raportate de organizații au fost atinse integral, iar 82% dintre ele au atins sau au depășit numărul de beneficiari pe care și-l propuseseră.

„Cele 50 de proiecte ne-au arătat din nou cât de diferite pot fi nevoile de la o comunitate la alta, dar și cât de important este ca soluțiile să fie construite local. Pentru un ONG, un grant de acest tip poate însemna posibilitatea de a organiza o tabără, de a amenaja un spațiu în care copiii vor învăța și după încheierea proiectului sau de a le oferi acces la experiențe pe care altfel nu le-ar fi avut. Rolul nostru a fost să lucrăm aproape de organizații pe tot parcursul implementării și să urmărim nu doar dacă activitățile au avut loc, ci și ce au schimbat ele pentru copii” – completează Andreea Oprea, Director Executiv Asociația pastel.

Unul dintre elementele care au contribuit cel mai mult la rezultatele proiectelor a fost implicarea oamenilor și a organizațiilor din comunitate. În total, peste 500 de voluntari au susținut activitățile desfășurate la nivel local.

Autor

Continue Reading

News

România a trecut la ora de iarnă. Specialiștii avertizează despre efectele asupra organismului

Published

3 zile ago

on

25/10/2026

By

Foto: ProfiMedia

Ora de iarnă aduce o oră în plus de somn, dar și riscuri pentru sănătate.

România a trecut, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora de iarnă, ora 4.00 devenind ora 3.00, iar ziua de 25 octombrie numărând, astfel, 25 de ore.

Paradoxal, deși am avut cea mai lungă noapte din an și am dormit cu o oră mai mult, în această perioadă este posibil să fim mai obosiți, irascibili și chiar depresivi.

Schimbarea ne poate influența bioritmul, iar cele mai vulnerabile sunt persoanele vârstnice și copiii.
Tracerea la ora de iarnă poate crea oboseală și probleme de concentrare, pot fi accentuate stările de depresie sau pot creşte anxietatea din cauza întunericului şi a frigului.

În plus, ne putem confrunta cu dereglări de somn, scăderea poftei de mâncare şi a capacităţii de muncă.

Specialiștii recomandă cinci reguli simple pentru a trece mai ușor peste această schimbare:

1. Nu dormi până la prânz duminică. Trezește-te la ora ta normală. Lasă lumina naturală să intre în casă, resetează creierul.

2. Mută cina mai devreme. Nu mânca greu după ora 20:00 în acest weekend. Digestia încetinește ceasul biologic.

3. Fără telefon cu o oră înainte de somn. Lumina albastră te păcălește că e încă vară. Duminică seara, carte în loc de TikTok.

4. Mișcare dimineața. 20 de minute de plimbare luni și marți dimineața fac mai mult decât o cafea în plus.

5. Nu te baza pe cafea. O cafea în plus nu compensează lipsa de somn, doar îți maschează oboseala și îți strică somnul de noapte.

Medicii de familie spun un lucru simplu: nu e vorba de o oră pierdută, e vorba de lumină. Corpul nostru reacționează când răsare și când apune soarele, nu la ce arată ceasul. Așa că în săptămâna asta, trăiește mai mult după soare și mai puțin după telefon.

În România, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat în 1932, ora de vară fiind introdusă între 22 mai – 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie.

Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.

Ora de iarnă va fi menținută până în ultimul weekend din luna martie 2027, când va reveni ora de vară, iar ceasurile vor fi date cu o oră înainte.

Autor

Continue Reading

Trending