Asociația Distribuitorilor de Aparate de Marcat Electronice Fiscale (ADAMEF), fondată în 2015, s-a impus ca principala interfață între mediul de afaceri și autoritățile fiscale în activitatea de combatere a evaziunii fiscale și colectare TVA. Organizația care reunește peste 80% din piața caselor de marcat din România își exprimă îngrijorarea profundă față de inițiativa legislativă de introducere a unei așa-numite „case de marcat virtuale”.

Având în vedere că, în luna decembrie, a apărut în mass media știrea privind depunerea în Parlament a unui Proiect de Lege ce vizează reglementarea schimbării caselor de marcat fizice cu unele virtuale (software), cu scopul de a implementa „o soluție modernă de fiscalizare, care să sprijine transformarea digitală a administrației fiscale, să eficientizeze procesele de control, să faciliteze conformarea voluntară și să contribuie decisiv Ia combaterea evaziunii fiscale”, potrivit expunerii de motive a proiectului de lege, ADAMEF dorește să vină cu câteva precizări obligatorii.

Propunerea este o schimbare radicală, care ar muta o funcție fiscală critică dintr-un ecosistem reglementat, certificat și auditat de stat, într-o zonă insuficient controlată, lipsită de standarde clare și de trasabilitate.

ADAMEF atrage atenția că, printr-o astfel de inițiativă, fiscalitatea riscă să fie transformată într-un experiment tehnologic cu mize bugetare majore. România nu are nevoie de improvizații, ci de consolidarea unei infrastructuri care funcționează, este auditată, certificată și deja aliniată la standardele europene de securitate și conformare. Digitalizarea este o direcție corectă, dar aceasta trebuie realizată cu reguli clare, în contextul unor mecanisme verificate și predictibile.

Bonul fiscal este deja digital, iar arhitectura fiscală românească este armonizată cu cea europeană

Un adevăr esențial trebuie spus clar: bonul fiscal este, din 2018, un document digital. Generat, stocat și transmis electronic, bonul emis de casele de marcat moderne existente este raportat către ANAF, integrat în sisteme informatice și transmis, acolo unde e cazul, și către client.

Deja există pe piață echipamente fiscale moderne care nu mai tipăresc bonul pe hârtie, ci îl transmit direct către client în format digital, prin SMS sau e-mail, o funcționalitate complet legală, care răspunde nevoilor comercianților mobili sau digitalizați. În paralel, anumite dispozitive fiscale trimit în timp real informații despre tranzacții și cifre financiare către serverele comercianților, oferindu-le acces instant la date, fără a compromite integritatea fiscală.

Prin urmare, nu lipsa digitalizării este problema, ci riscul ca o funcție vitală a statului, cum este colectarea fiscală, să fie transferată în zona aplicațiilor comerciale fără o platformă hardware certificată, fără audit, fără criptare, fără control.

Actuala arhitectură fiscală este construită pe o infrastructură sigură, cu memorie fiscală unică, jurnal electronic, certificate digitale și mecanisme criptografice, asemănătoare cu practicile din Germania, Austria, Ungaria, Italia, Bulgaria, Grecia etc. Casa de marcat nu este o simplă imprimantă, ci un martor fiscal. A o înlocui cu o aplicație de mobil nesecurizată înseamnă să scoți această funcție din zona controlată de stat și s-o plasezi într-un ecosistem fragmentat, unde nu există omologări, unde versiunile pot varia de la o zi la alta și unde riscurile de fraudă cresc exponențial. În situația geopolitică actuală, precum și în contextul potențialelor dezechilibre energetice care pot provoca pene de curent (cum a fost cazul Spaniei), casele de marcat actuale sunt un instrument esențial pentru continuitatea activității comerciale și înregistrarea fiscală.

Experiența altor țări care au testat astfel de modele este grăitoare. Un exemplu relevant vine din Republica Cehă, care a introdus, în 2016, un sistem de înregistrare electronică a vânzărilor (EET), bazat pe transmiterea în timp real a fiecărei tranzacții către autoritatea fiscală. După mai mulți ani de implementare și reevaluare, în 2023, autoritățile au decis să elimine complet această obligație și să închidă portalul EET, concluzionând că modelul nu mai servea eficient scopului de colectare fiscală și că infrastructura IT necesară pentru certificare, audit și mentenanță genera costuri semnificativ mai mari decât beneficiile obținute. Această evoluție confirmă limitele unui sistem de fiscalizare software fără o ancoră tehnică sigură, certificată și controlată, demonstrând că o astfel de abordare poate deveni, în timp, instabilă, costisitoare și greu de administrat.

România nu are un vid de reglementare care să justifice o „casă de marcat virtuală”, iar costurile totale ale soluțiilor software sunt adesea ignorate

În paralel, aplicațiile de contabilitate și gestiune existente pe piață nu sunt nici proiectate, nici verificate să îndeplinească rol fiscal. Nu sunt certificate de nicio autoritate și nu oferă garanții de securitate sau de trasabilitate.

În realitate, România nu are un vid de reglementare care să justifice o astfel de ruptură. Casele de marcat moderne sunt deja conectate la ANAF, bonul este digital, iar în cazurile unde echipamentele hardware necesita mobilitate (piețe, ferme, comerț mobil), există deja soluții portabile complet funcționale. Mai mult, e-Factura este activă inclusiv în relația cu persoanele fizice.

În plus, există deja în România soluții fiscale complet funcționale disponibile pe echipamente mobile, inclusiv pe tabletă și telefon, care respectă cerințele hardware impuse de legislație. Acestea permit mobilitate și flexibilitate, fără a înlătura componentele esențiale de criptare, jurnalizare și protecție fiscală. Așadar, nevoia de mobilitate nu justifică renunțarea la arhitectura de siguranță, ci poate fi rezolvată prin soluțiile deja existente, omologate și conforme.

Nu in ultimul rând, am dori sa atragem atenția asupra faptului ca toate programele software de vânzare conectate la AMEF trebuie înregistrate în Biblioteca Națională de Programe. Practic legislația curentă rezolvă și această problemă de registru, invocată în proiectul de lege.

Procesele de actualizare sau alte modificare ale AMEF sunt auditate, verificate, testate înainte de a fi implementat în piață și certificate în final de autorități. Implementarea în teren se realizează exclusiv de către personal specializat și acreditat.

Ce ar aduce o „AMEF virtuală”? Doar haos și un risc major de evaziune.

Promisiunea unei soluții aparent mai ieftine pentru antreprenori ignoră costurile reale: actualizări, vulnerabilități, lipsa standardizării, dependența de furnizor și, mai ales, riscurile pentru bugetul de stat. Cine va răspunde pentru pierderea datelor fiscale, pentru manipularea jurnalelor software, pentru versiunile optimizate care nu lasă urme, pentru nerespectarea obligațiilor legale privind arhivarea electronică?

Observăm o confuzie generală a mediului politic între modalitate de plată (plata Card, Numerar, Tichete etc) și înregistrarea fiscală a unei vânzări de produse sau servicii. Trebuie luată in considerare diferența majora dintre ele.

ADAMEF este promotoarea noilor tehnologii încă de la înființare. Membrii ADAMEF investesc încontinuu în echipamente portabile, în integrarea cu aplicații comerciale, în soluții cloud, în plăți digitale și în interoperabilitate. Fiscalitatea românească are nevoie de securitate, trasabilitate, predictibilitate și control instituțional real, nu de experimente populiste, care pot genera pierderea controlului fiscal, în plină austeritate.

ADAMEF consideră că subiecte precum combaterea evaziunii fiscale, monitorizarea colectării TVA și digitalizare activității fiscale necesită o abordare serioasă, profesionistă, cu care atât mediul de afaceri, cât și forțele politice să fie de acord.

Propunerile legislative care vizează infrastructura fiscală trebuie să pornească de la realitate, nu de la ipoteze teoretice, respectând cadrul Directivelor Europene din domeniu – de exemplu, ViDA . Mediul de afaceri trebuie consultat în mod real și transparent, mai ales atunci când sunt vizate instrumente esențiale pentru activitatea în comerț precum casele de marcat fiscale. Orice inițiativă responsabilă trebuie să ia în calcul toate variabilele implicate, de la securitatea și conformitatea sistemelor, până la funcționalitatea operațională, scalabilitatea soluțiilor și costurile reale de implementare și mentenanță. Fără acest echilibru, există riscul unor decizii legislative care afectează stabilitatea fiscală și generează blocaje pentru antreprenori, furnizori și autorități deopotrivă.

Cerem inițiatorilor să-și reevalueze proiectul de lege și le stăm la dispoziție pentru a le oferi informații relevante pentru acest domeniu precum și pentru consultări directe.

ADAMEF participă activ la modernizarea sistemului fiscal din România. Nu putem susține o direcție care, sub pretextul fals al digitalizării va deschide ușa evaziunii. Fiscalitatea se construiește cu responsabilitate, pe ceea ce funcționează deja.