SkyTower București, cea mai înaltă clădire din România și un reper emblematic al sectorului imobiliar local, anunță finalizarea unor lucrări majore de investiții, în valoare de șapte cifre în euro, dedicate reamenajării și modernizării spațiilor comune.

Cel mai recent proiect a vizat reamenajarea completă a zonelor de lobby ale lifturilor de pe 35 de etaje, de la etajul 1 până la etajul 35, în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale de design și sustenabilitate.

Această investiție majoră continuă seria modernizărilor implementate în ultimii ani de SkyTower București, printre care se numără:

• Transformarea unei părți a esplanadei în SkyTower Urban Garden, un spațiu premiat la nivel internațional pentru arhitectură și design.
• Reamenajarea completă a fostei cantine, transformată în SkyHub Events Centre, un spațiu comunitar dedicat întâlnirilor și evenimentelor, care include primul auditoriu real integrat complet într-o clădire de birouri din București.
• Redesignul și renovarea completă a lobby-ului principal, dotat acum cu un ecran LED impresionant, de șase metri înălțime și nouă metri lățime, care reprezintă punctul central dinamic al zonei de primire.
• Amenajarea și deschiderea cafenelei CAFELIER, situată în zona principală de lobby.

SkyTower oferă chiriașilor nu doar spații de birouri premium, ci și un ecosistem complet, axat pe colaborare, inovație și sustenabilitate. Clădirea este certificată LEED Platinum pentru Operare și Întreținere, fiind una dintre cele mai eficiente energetic și prietenoase cu mediul clădiri de birouri din România.

Vezi și: SkyRun la a șasea ediție pe scările din SkyTower București

„Prin aceste investiții constante, SkyTower București își consolidează poziția de reper pe piața birourilor din București, oferind companiilor un mediu adaptat noilor tendințe și nevoilor angajaților – de la conectivitate și flexibilitate, la design și sustenabilitate”, a declarat Leo Forstner, Managing Director al RPHI Romania, compania care deține SkyTower.

În prezent, SkyTower găzduiește companii din domenii precum IT, finanțe, consultanță, energie regenerabilă, cosmetice și tehnologie, precum și două ambasade – fiind singura clădire din România aleasă de două reprezentanțe străine pentru sediul ambasadelor lor la București: Ambasada Republicii Filipine și Ambasada Republicii Coreea în România. Diversitatea domeniilor prezente în SkyTower reflectă caracterul internațional și diversitatea comunității sale de afaceri.

Asociația Română de Factoring (ARF) a finalizat analiza datelor de piață pentru semestrul 1 din 2025. Creșterea înregistrată față de aceeași perioadă a anului trecut este de 13%, cu un volum al creanțelor cesionate de peste 4,9 miliarde de euro.

Din anul 2014, ARF realizează cercetări de piață care are au la bază date oferite de membrii ARF (bănci și IFN-uri), dar și de non-membri.

Creștere puternică pe piața de factoring: aproape 5 miliarde de euro în S1

“Ca sector, ne aflăm sub un spectru general de creștere, pentru că, de la an la an, încrederea companiilor în factoring se consolidează, beneficiile fiind evidente atât pentru afacerile care furnizează bunuri și servicii, cât și pentru beneficiarii acestora. Vă puteți imagina că în urmă cu 15 ani toată piața de factoring se situa la aproximativ 1.8 miliarde de euro anual, iar în  2025, doar în primul semestru ne situăm la un nivel de aproape 5 miliarde de euro?  Ne aflăm într-una dintre cele mai spectaculoase evoluții din industria financiară din ultimii ani, în ceea ce privește soluțiile de finanțare pentru companii”, declară Bogdan Roșu, președintele ARF. 

Aproximativ 40% din volumele de factoring intern sunt realizate în cadrul unor programe de factoring revers. Ca model de finanțare, acesta este propus furnizorilor de bunuri și servicii direct de către beneficiarul acestora, în calitatea sa de debitor cedat.  “În primele șase luni ale anului 2025, aceste programe dedicate susținerii furnizorilor marilor lanțuri de magazine au generat volume de factoring de 1,7 miliarde de euro, menținând trendul de creștere de la an la an (+7.5% YOY). Ne bazăm și în a doua jumătate a anului pe o evoluție pozitivă a acestui produs care, de peste 10 ani, are un rol esențial în modelarea și dezvoltarea pieței”, explică Bogdan Roșu.

În ceea ce privește companiile care accesează factoringul intern, cele mai multe sunt din domeniul FMCG (15%), cu o valoare a finanțărilor de peste 670 milioane de euro, în creștere cu 5.5% față aceeași perioadă a anului trecut. Pe locul al doilea se situează, la fel ca anul trecut, companiile din zona Autovechicule, Utilaje, Echipamente, cu 581 milioane de euro, în creștere cu 12.5%. Pe locul al treilea se regăsesc companiile din domeniul Silvicultură, Prelucrare Lemn, Construcții, cu 470 milioane de euro, cu 17% creștere față de anul trecut.

În rândul companiilor care au accesat finanțări prin factoring intern și de export în prima jumătate a lui 2025, cele mai mari volume au fost derulate de companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (46%), în timp ce companiile medii, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 și 50 de milioane de euro, au avut o pondere de 36%. Companiile cu un nivel al afacerilor sub 5 milioane de euro au ajuns 18% din volumul creanțelor cesionate în factoring.

Din totalul creanțelor cesionate în structuri de factoring intern si de export, contribuția cea mai mare (57%) este a companiilor din zona București-Ilfov (~ 2,4 miliarde euro), urmată de zona Sud – Muntenia cu 679  de milioane de euro, cu o creștere spectaculoasă, de 48% față de anul trecut. Companiile din zona Nord-Vest au gestionat creanțe în valoare de 438 miloane euro. Companiile din zona de Nord-Est au cesionat, prin factoring, creanțe de aproape 114 milioane euro, la același nivel ca anul trecut, în condițiile în care în 2023 valoarea se ridica la 10 milioane de euro.

Vezi și: Cum poți economisi bani la factura de curent: Experții dezvăluie ce dispozitive să scoți din priză când nu le folosești

“Prima jumătate a anului 2025, a adus un mediu economic imprevizibil, marcat de incertitudini fiscale, costul ridicat al finanțării (rata-cheie BNR este menținută la 6,5%) și apetit redus pentru proiecte noi. Companiile își temperează planurile de extindere și tratează prudent deschiderea sau majorarea facilităților bancare. Pe acest fundal, dependența de creditul comercial rămâne ridicată și confirmată de BNR: datoriile comerciale sunt forma predominantă de finanțare pe termen scurt, iar ciclul de conversie a numerarului s-a prelungit (durata de plată a furnizorilor ~84 zile; recuperarea creanțelor ~82 zile), ceea ce sporește presiunea pe lichiditate și relevanța soluțiilor de factoring.

 Pentru semestrul al doilea, anticipăm un context extern mai dificil pentru exportatori, pe fondul tensiunilor comerciale și al protecționismului în creștere la nivel global, cu potențial de frânare a comenzilor externe. Germania rămâne principalul partener comercial al României și barometrul cererii pentru multe lanțuri industriale locale. O răcire a comenzilor pe această piață se vede rapid în fluxurile de facturi și în nevoia de capital de lucru. În linie cu raportările membrilor ARF, operațiunile de factoring de export au resimțit deja presiune în S1 (scădere de ~13% YoY), iar menținerea volatilității comerțului internațional ar putea continua să apese pe marjele exportatorilor în S2.

În acest peisaj, factoringul rămâne cel mai la îndemână instrument combinat de lichiditate și protecție la risc: accelerează încasările, externalizează managementul creanțelor și permite acoperirea riscului de neplată al debitorilor, exact acolo unde companiile își finanțează zi de zi activitatea — în creditul comercial. ARF se așteaptă, așadar, la o creștere a cererii pentru produse de factoring în a doua jumătate a anului, în special pe soluții cu componentă de acoperire a riscului”, explică Bogdan Roșu.

bogdan rosu presedinte arf

Studiul privind piața de factoring la nivelul primelor 6 luni din 2025 a fost derulat de către IPSOS Interactive Services în conformitate cu regulile Codului Internațional de Cercetare de Piață și Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind incluși membrii ARF Access Financial Services IFN SA,  Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., Exim Banca Romaneasca, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum și alte instituții financiare non-membre.

Mai multe informații legate de factoring și de activitatea ARF găsiți pe www.asociatiadefactoring.ro.

Au fost ani în care numele Dianei Bianca era sinonim cu rafinamentul și prezența discret elegantă de pe micile ecrane. O figură calmă, dar fermă, cu un discurs mereu ponderat și o energie care transmitea stabilitate, într-o lume a mass-mediei adesea dominată de efemer și superficial.

Astăzi, Diana a ales un altfel de drum. Un drum cu mai puține camere de filmat și mai multă introspecție. Un drum pe care l-a parcurs nu ca o fugă de ceva, ci ca o apropiere sinceră de sine.

„În viață, ai perioade de creștere și perioade de liniște, de așezare. Ambele sunt necesare, trebuie acceptate și trăite plenar. Eu mereu am luat lucrurile așa cum au venit și am încercat să mă bucur de ele, să găsesc bucățica aceea de frumos care să-mi aducă pace, alinare și bucurie”, mărturisește Diana.

Retragerea ei din televiziune nu a fost o ruptură, ci o continuitate firească. De fapt, puțini știu că parcursul ei profesional nu a început în fața camerelor, ci în mediul de business. Antreprenoriatul a fost mereu parte din viața ei, chiar și atunci când lumina reflectoarelor o încadra în tiparele unei cariere publice. Astfel, tranziția nu a fost un salt în necunoscut, ci o reîntoarcere la un teren familiar, dar explorat acum cu o altă maturitate.

Schimbarea a venit la pachet cu liniște. Nu o liniște goală, ci una plină de sens. Cu mai puțină agitație, dar cu mai multă esență. Lumea media, cu tot farmecul și pulsul ei rapid, are și un revers: presiunea, relațiile de fațadă, uzura emoțională. Diana a simțit toate acestea, le-a înțeles și le-a integrat în propriul proces de creștere.

A ales să încetinească – o decizie pe care mulți o evită, de teamă că vor pierde teren. Dar pentru ea, încetinirea a însemnat câștig. A redescoperit timpul de calitate alături de familie, a putut să-și asculte gândurile și să-și regândească direcțiile. Nu a fost un „stop”, ci un „recalculează traseul” profund, autentic.

„Am înțeles că nu lucrurile materiale, nu lucrurile mari aduc fericirea – în definitiv, dormim pe o pernă și mâncăm dintr-o farfurie. Contează liniștea și starea de bine pe care le avem făcând lucrurile astea.”

În lumea antreprenorială, Diana și-a găsit un nou tip de provocare – una care îi solicită gândirea strategică, răbdarea, capacitatea de adaptare și, poate cel mai important, curajul de a crea și a construi. Spre deosebire de ritmul alert și aparent imprevizibil al televiziunii, businessul i-a oferit un cadru în care a putut canaliza ideile pe termen lung. A investit în oameni, în concepte, în visuri bine ancorate în realitate. Și a înțeles că leadershipul adevărat pornește din autenticitate și încredere.

„Am învățat că, pe măsură ce urci – în afaceri, în profesie, social – cu atât viața devine mai complicată, mai plină de stres, de griji, de nopți nedormite. În plus, apare invidia din partea anumitor persoane, invidie pe care eu nu am înțeles-o niciodată. În definitiv, ele nu au împărțit cu tine tensiunea anumitor momente, riscul, pierderile… De ce te-ar invidia? E o cheltuială inutilă de energie.”

„Eu nu am invidiat niciodată pe nimeni. Părinții mei m-au învățat de mică faptul că mereu vor fi oameni care vor avea mai mult ca mine și oameni care vor avea mai puțin. Și înțelegând tabloul amplu, invidia nu-și mai are locul. Ceea ce îți rămâne în suflet este empatia pentru cei care au mai puțin și admirația pentru cei ce au reușit mai mult. Pentru că niciodată nu este ușor, doar pare. Totul este frumos atunci când privești de la distanță.”

Din experiența acumulată în media a păstrat ceva esențial: viziunea de ansamblu. Fiecare proiect, fie că se desfășura într-un studio TV sau într-o sală de ședințe, începea cu o idee, continua cu un plan și se materializa prin muncă atentă și dedicare. Televiziunea i-a antrenat disciplina și capacitatea de a rămâne fidelă unui scop clar, chiar și în fața incertitudinilor.

Dar dincolo de tot ce a realizat profesional, cea mai profundă transformare a fost una interioară. Diana nu mai caută validare. Nu mai simte nevoia de a demonstra. Se bucură de ceea ce este și de ce a devenit. Își poartă cu mândrie vulnerabilitățile, fără a le ascunde, și își lasă emoțiile să fie ghid, nu obstacol.

În unele dimineți, recunoaște că îi lipsește emoția directului, magia momentelor în care un interviu reușea să miște ceva în sufletul cuiva de dincolo de ecran. Îi lipsesc oamenii frumoși care aveau povești de spus și bucuria de a aduce speranță prin cuvinte. Dar știe că impactul poate exista și altfel – poate fi tăcut, discret, dar la fel de profund.

„Nu spun că mă voi retrage pe vârful unui munte și voi trăi acolo, în solitudine. Voi continua să îmi dezvolt partea profesională, voi încerca să cresc, dar cu grijă pentru sufletul meu și pentru ceea ce toți sacrificăm, în goana spre împliniri iluzorii – timp pentru familie, pentru lucrurile simple și pline de sens.”

Diana Bianca nu a renunțat la dorința de a inspira. Doar că, acum, o face altfel. Din culise. Cu mai puțin zgomot și cu mai multă profunzime. Cu o voce caldă, dar clară. Cu lecții adunate din experiențe care au modelat-o.

„Viața e minunată, nu trebuie decât să ne oprim din alergat, să respirăm adânc și să o trăim. Pentru că vom clipi din gene și va trece. Să știm măcar că am trăit-o frumos!”