Magda Urse este unul dintre puținii artiști români  care recreează istoria prin culoare. Cunoscută pentru tablourile sale care poartă amprenta unică a pigmentului inspirat din faimosul „albastru de Voroneț”, artista a expus recent șapte lucrări în Palatul Parlamentului, oferind publicului o fereastră către frumusețea artei românești autentice.

Legătura artistei cu Mănăstirea Voroneț nu este întâmplătoare. În anul 2001, Magda Urse a făcut parte dintr-o echipă de restauratori care lucra la catapeteasma lăcașului de cult. „Am lucrat la Mănăstirea Voroneț ca restaurator, pe atunci fiind încă studentă. M-a marcat această culoare și am vrut cu tot dinadinsul să aflu și să găsesc compoziția ei”, a povestit artista.

O „reînviere” a unei culori ce a scris istorie

Pictorița Magda Urse a reușit să aducă în arta contemporană o parte din sufletul și misterul uneia dintre cele mai cunoscute culori: albastrul de Voroneț. În lucrările sale, artista a folosit pigmentul celebrei nuanțe care acoperă frescele Mănăstirii Voroneț, recreat chiar de ea.

„Am folosit pigmentul remasterizat și recreat de mine după albastru de Voroneț. Toate aceste lucrări au acest pigment în compoziția lor, pigment pe care eu însămi l-am făcut”, a explicat Magda Urse, subliniind pasiunea și efortul personal depuse pentru a reînvia o culoare legendară.

Astăzi, picturile sale, fie că surprind portrete feminine sau peisaje din România, poartă în ele amprenta acestei culori sacre, devenind nu doar opere de artă, ci și o punte între trecut și prezent.

Culoarea trecutului, recreată de mâinile unui artist român

Pasiunea pentru desen s-a născut însă mult mai devreme. Magda Urse își amintește cu emoție primul ei desen, realizat chiar de ziua ei, la vârsta de doar șase ani.

„Se întâmpla de ziua mea de naștere, la grădiniță. Am desenat un copil cu o casă, apoi am scris undeva într-un colț: ‘Eu am șase ani’. Toți ceilalți copii din grupă au pictat câte un tablou și mi-au făcut cadou lucrările lor, pe care le am și astăzi păstrate.”

Pentru artistă, copilăria este începutul drumului creator, iar arta un mijloc de a cultiva echilibrul și frumusețea interioară. „Recomand tuturor părinților să își apropie copiii de artă, să-i ducă la muzee, la cursuri de artă, pentru că nu este doar un mijloc plăcut de a-ți petrece timpul, dar este și foarte sănătos, atât pentru suflet, cât și pentru fizic”, a transmis Magda Urse.

LIBfest, târg de carte și experiențe culturale organizat de Libris.ro, revine cu o ediție care analizează transformările obiceiurilor de lectură, într-un context dominat de viteză, tehnologie și AI.  Astfel, între 21 și 26 octombrie, LIBfest 2025 reunește autori și editori într-o serie de patru dialoguri despre literatură, educație, violență socială și inteligență artificială, teme care reflectă preocupările majore ale societății contemporane.

“Poate că oamenii citesc altfel, mai selectiv, dar nevoia de a înțelege lumea prin povești rămâne constantă. Cititul nu este un obicei care dispare, ci o formă care evoluează odată cu noi. LIBfest 2025 aduce în prim-plan felul în care lectura se adaptează noilor forme de atenție, de învățare și de relaționare, păstrând esența: capacitatea de a transforma informația în înțelegere și emoția în motivație”, a declarat Loredana Tudor, Marketing Manager Libris.

Patru direcții de discuție la LIBfest 2025: literatura ca oglindă a societății

Ediția LIBfest 2025 aduce patru seri de dialoguri care transformă lectura într-un punct de observație asupra lumii de azi: de la criza lecturii și literatura tranziției, până la femicidul documentat în paginile ficțiunii și rolul cărților pentru copii într-o eră dominată de tehnologie.

Astfel, LIBfest se deschide pe 21 octombrie cu dezbaterea „De ce citim mai puțin? Literatura mondială: declin sau metamorfoză”, un dialog între Dan Pleșa, editorul Vellant, scriitor și jurnalist cultural, și dr. Sever Gulea, psihiatru și blogger Libris. Discuția explorează transformările prin care trece lectura la nivel global, cum s-au schimbat obiceiurile cititorilor și dacă scăderea vizibilă a timpului dedicat cărților înseamnă, de fapt, o criză sau doar o schimbare de formă.

Dan Pleșa, în dialogul LIBfest cu dr. Sever Gulea: “Procesul de lectură nu este un proces social, este unul al întâlnirii cu propria ta intimitate, cu propriile tale gânduri și oamenii uneori, în special când traversează vremuri dificile, tocmai pentru că vremurile sunt dificile, refuză aceste tipuri de întâlniri între ei înșiși pentru că toată dinamica este adresată fie către supraviețuire, fie către ceea ce s-ar putea numi deconectare, adică un anumit consum cultural de o factură mai puțin intelectuală și mai mult de entertainment”.

În cea de-a doua zi, atenția se mută spre „Literatura tranziției”, o conversație între Cătălin Ranco Pițu, procuror militar și autor al unor volume care reinterpretează istoria recentă, și dr. Sever Gulea. Dialogul privește literatura ca arhivă a experienței românești post-decembriste și ca mijloc de a înțelege traumele colective ale unei generații care a trecut de la supraviețuire la adaptare.

“Statul român, din păcate, cu toate palierele lui, încă nu este pregătit să accepte anumite adevăruri incomode din decembrie 1989.  Chiar dacă adevărul este pe alocuri incomod sau chiar foarte incomod, el trebuie spus și asumat în totalitate, pentru că, doar în acest fel, societatea noastră poate progresa. Asumarea adevărului duce și la o curățare cu privire la karma noastră ca națiune”  spune Cătălin Ranco Pițu, în dialogul cu Sever Gulea din cadrul LIBfest.

A treia zi este dedicată copiilor și viitorului lecturii, prin tema „Literatura pentru copii în era AI”. Invitatul principal este Alec Blenche, unul dintre cei mai citiți și îndrăgiți autori români de carte pentru copii, prezent constant în topurile Libris. Cărțile sale inspiră curiozitate, empatie și imaginație. În dialog cu Augusta Oniță-Bagoly, managerul Librăriei Libris Șt. O. Iosif, Alec Blenche vorbește despre interesul copiilor pentru povești și despre provocarea de a păstra vie imaginația în era tehnologiei.

Alec Blenche, în dialogul din cadrul LIBfest: “Copiii sunt obișnuiți acum cu multă tehnologie și își petrec mult timp în zona virtuală, iar noi, ca autori, trebuie să facem ceva să venim înspre ei. Mi-am dat seama că pentru a ajunge mai aproape de copii trebuie să vorbesc mai bine limbajul lor, să se regăsească mai bine în dialogurile din carte, în personajele din carte. Copiii nu înțeleg dacă nu vorbești pe limba lor.”

Seria se încheie vineri, 24 octombrie, cu un subiect puternic și incomod: „Femicidul nu e ficțiune”, o discuție între Anamaria Manolescu, editor Nemira Fiction, și dr. Sever Gulea, despre felul în care literatura reflectă și confruntă realitățile violenței domestice. Dincolo de statistică și știri, tema ridică o întrebare dureroasă, dar necesară: ce rol are literatura atunci când viața reală depășește orice poveste?

“E încă problematic faptul că multe dintre familii, partenere care au acuzat violență la domiciliu refuză instituirea ordinului de protecție; preferă ca partenerul lor să fie adus la spital sau să fie luat în custodia autorităților” remarcă dr. psihiatru Sever Gulea în dialogul cu Anamaria Manolescu din cadrul LIBfest.

Lectura, ca formă de reziliență. Peste 800.000 de titluri și reduceri de până la 80%

Ediția de toamnă a LIBfest 2025 vorbește despre lectură ca exercițiu de reziliență intelectuală și emoțională, într-o perioadă în care adaptarea, învățarea continuă și discernământul devin abilități extrem de importante. Prin temele propuse, LIBfest creează un dialog între cultură, educație și tehnologie, oferind publicului o perspectivă amplă asupra modului în care literatura răspunde provocărilor lumii contemporane.

“Prin temele din acest an, LIBFest aduce în prim-plan o serie de subiecte actuale, dar și responsabilitatea pe care lectura o are în cultivarea empatiei și a gândirii critice. De la literatura care denunță abuzul, la cea care educă și inspiră, fiecare carte devine o formă de înțelegere a lumii”, a completat Loredana Tudor.

Pe lângă sesiunile de dialog, participanții pot descoperi în perioada 21–26 octombrie o ofertă extinsă de carte, peste 800.000 de titluri de la cele mai importante edituri din România și din străinătate, disponibile cu reduceri de până la 80%.

Vizitatorii pot achiziționa volume cu autograf, colecții premium și recomandări curatoriate de echipa Libris.ro. Evenimentul se desfășoară online, iar sesiunile pot fi urmărite pe platforma Libris.ro, dar și pe paginile de Facebook și YouTube ale Libris.ro, accesul fiind gratuit.

Programul complet este disponibil pe www.libris.ro/libfest.

Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la nașterea Reginei Maria, Editura Corint și Jockey Club vă invită la lansarea volumului Draga mea Missy, o apariție editorială-eveniment, semnată de istoricul Diana Mandache – autoarea celor mai multe volume despre Regina Maria publicate în România și în străinătate.

Lansarea va avea loc joi, 16 octombrie de la ora 18:30, la Jockey Club.

(Str.Episcopiei nr. 9, sect 1). Intrarea este liberă

Jockey Club Român aniversează anul acesta 150 de ani de existență – un spațiu cu tradiție aristocratică, ce păstrează vie legătura cu epoca evocată în volum.

Invitați să vorbească despre noua apariție editorială:

• Nicolae AL ROMÂNIEI – nepotul Regelui Mihai I
• Diana MANDACHE – istoric și editor
• Filip-Lucian IORGA – istoric și coordonatorul colecției Istorie cu Blazon a Editurii Corint
• Valentin MANDACHE – istoric
• Sorin-Liviu DAMEAN – istoric și decanul Facultății de Ştiinţe Sociale – Universitatea din Craiova

Evenimentul este urmat de o sesiune de autografe din partea Dianei Mandache

Participanții sunt invitați la o degustare de vinuri din cramele Tohani România, partener al colecției Istorie cu Blazon🍷

Volumul reunește, în premieră în limba română, o selecție de scrisori păstrate la Arhivele Naționale, care documentează relația profundă și tensionată dintre principesa Maria (viitoarea Regină a României) și mama sa, Marea Ducesă Maria Alexandrovna a Rusiei. Între exigențele modelului imperial și fragilitatea unei tinere prințese sosite într-o țară străină, Draga mea Missy este și o carte despre formare, identitate și regăsire.

Despre autoare:

Dr. Diana Mandache este istoric și cercetător specializat în istorie contemporană, expert în patrimoniu regal. Autoare a peste 20 de cărți publicate în România, Marea Britanie și Suedia; a fost curatorul mai multor expoziții, dintre care Marie de Roumanie: reine et artiste la Palais du Tau în Reims, Franța; la Muzeul Național de Istorie a României – Basarabia 1812-1947. Oameni, locuri, frontiere; Măști mortuare regale.

A susținut o serie de conferințe publice la București și Londra, a participat la realizarea unor filme documentare precum The Hero and the Queen cu Televiziunea OMNI, Toronto; Coroana României: Regii României și Regina Maria cu Studioul Sahia film; reportajul Telejurnalului Destinul unei Regine (Mignon) la TVR1; Maria – Inima României, realizat de Chainsaw Film Production.

I-au fost conferite Medalia Regele Mihai I pentru Loialitate și Ordinul Coroana României.

Alte titluri publicate de Diana Mandache la Editura Corint

• Visuri spulberate. Elisabeta, Principesa României, Regina Greciei
• Povestea vieții mele. Capitole târzii. Memorii regăsite ale reginei Maria
• Exil și rivalități. Principele Nicolae
• Ileana, Principesa României (Titlul disponibil cu autograful autoarei)
• O jurnalistă a Războiului Rece (Titlul disponibil cu autograful autoarei)
• Masoni sub judecata comunistă. Grupul Bellu
• Bijuteriile Reginei Maria
• Viva Regina Maria
• Scrisori din exil ale Elenei Lupescu