Peste jumătate dintre românii incluși într-un studiu recent spun că folosesc instrumente de inteligență artificială ca primă sursă de informare atunci când au întrebări despre sănătate și wellness. Fenomenul arată cât de repede a intrat AI-ul în viața de zi cu zi, dar ridică și o întrebare importantă: cât de mult ne putem baza pe răspunsurile unui chatbot atunci când este vorba despre sănătate?

Inteligența artificială începe să joace un rol tot mai important în modul în care românii caută informații despre sănătate. Potrivit studiului PwC Voice of the Consumer 2026, 53% dintre respondenții din România spun că apelează la instrumente AI ca primă sursă de informare despre sănătate și wellness. Procentul este mai mare decât media din Europa Centrală și de Est, de 47%, și decât media globală, de 51%.

Datele provin dintr-un studiu realizat în februarie și martie 2026, la care au participat 21.808 persoane din 27 de țări. Eșantionul pentru România a inclus 707 respondenți.

Pentru ce vor românii să folosească AI-ul

Utilizarea inteligenței artificiale nu se limitează la întrebări generale despre alimentație sau sport.

Potrivit PwC, 36% dintre consumatorii români sunt deschiși să folosească AI pentru realizarea unui plan personalizat de fitness sau wellness. Alți 31% ar utiliza astfel de instrumente pentru planificarea meselor, liste de cumpărături și recomandări privind nutriția.

Aproximativ aceeași proporție ar apela la AI pentru identificarea unor posibile probleme legate de somn sau stres, pe baza modificărilor unor parametri fiziologici. Mai mult, 29% dintre respondenți spun că ar folosi AI pentru o evaluare medicală preliminară și recomandări bazate pe simptome.

Tendința poate fi explicată și prin accesibilitate. Un chatbot este disponibil imediat, poate răspunde la orice oră și nu presupune, în primul moment, costul unei consultații.

Problema apare atunci când informația devine diagnostic

Faptul că un instrument AI poate oferi rapid o explicație nu înseamnă că răspunsul său este echivalent cu un consult medical.

Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra riscurilor asociate utilizării inteligenței artificiale în domeniul medical. Printre problemele identificate se numără datele incomplete sau părtinitoare, lipsa unor mecanisme clare de responsabilitate și nivelul insuficient de pregătire privind utilizarea AI.

Un răspuns generat de AI poate fi formulat convingător chiar și atunci când informația este incompletă sau nepotrivită pentru situația unei persoane. De aceea, un chatbot poate fi util pentru orientare și informare, dar nu ar trebui să înlocuiască medicul în stabilirea unui diagnostic sau a unui tratament.

OMS subliniază că inteligența artificială poate contribui la îmbunătățirea serviciilor medicale, dar utilizarea sa trebuie să fie însoțită de mecanisme de siguranță, transparență și supraveghere umană.

Un instrument util, dacă este folosit corect

AI-ul poate fi folositor în situații în care utilizatorul dorește să înțeleagă mai bine un termen medical, să afle ce întrebări ar putea pune medicului sau să primească informații generale despre un stil de viață sănătos.

De exemplu, un utilizator poate cere explicații despre diferența dintre două investigații medicale sau despre rolul somnului în organism. În astfel de situații, AI-ul poate face informația mai ușor de înțeles.

Riscul crește însă atunci când utilizatorul încearcă să transforme conversația într-un diagnostic: „Am aceste simptome, ce boală am?” sau „Ce medicament ar trebui să iau?”.

În asemenea cazuri, răspunsul AI trebuie privit ca o informație orientativă, nu ca o concluzie medicală.

România, printre țările în care AI-ul intră rapid în zona de sănătate

Datele PwC arată că românii sunt mai deschiși decât media regională și globală să folosească AI pentru întrebări legate de sănătate. În același timp, studiul indică faptul că accesul la servicii și costurile reprezintă probleme importante.

Pentru 54% dintre respondenții români, veniturile disponibile reprezintă principala barieră în atingerea obiectivelor de sănătate și wellness.

În acest context, utilizarea unui instrument gratuit de inteligență artificială poate părea o alternativă atractivă pentru obținerea rapidă a unor informații.

Tocmai de aceea, experții insistă asupra unei utilizări responsabile. OMS avertizează că dezvoltarea tehnologiei a avansat mai repede decât mecanismele de guvernanță din multe sisteme medicale. În regiunea europeană a OMS, aproape două treimi dintre țări folosesc deja AI în diagnosticare, în timp ce doar 8% au o strategie specifică pentru AI în sănătate.

Ce ar trebui să reținem

Inteligența artificială poate fi un punct de plecare pentru informare, dar nu ar trebui să fie ultima autoritate atunci când este vorba despre sănătate.

Pentru întrebări generale despre nutriție, sport, somn sau wellness, AI-ul poate fi un instrument practic. În schimb, simptomele persistente, agravarea unei stări de sănătate, interpretarea unor analize sau deciziile privind medicamentele și tratamentele necesită evaluarea unui profesionist medical.

Fenomenul este însă clar: românii au început deja să includă inteligența artificială în modul în care caută informații despre sănătate. Provocarea următorilor ani nu va fi doar cât de performant devine AI-ul, ci și cât de bine vom învăța să facem diferența dintre o informație utilă și un sfat medical pe care nu ar trebui să îl urmăm fără verificare.

Pentru publicare, aș păstra acest unghi: „AI-ul poate explica, dar nu trebuie să diagnosticheze în locul medicului”. Este mai credibil și mai util pentru cititor decât un articol alarmist despre pericolele chatboturilor.

Tinerii din România au din nou șansa de a descoperi Europa cu ajutorul programului DiscoverEU. În cadrul celei mai noi runde de înscrieri, România beneficiază de 1.762 de permise de călătorie, iar tinerii eligibili se pot înscrie până la 15 octombrie 2026.

Programul face parte din inițiativa Erasmus+ și le oferă tinerilor selectați posibilitatea de a călători în Europa, în principal cu trenul, pentru a descoperi alte țări, culturi și comunități europene.

Cine poate participa la DiscoverEU

Pentru această rundă sunt eligibili tinerii care s-au născut între 1 ianuarie și 31 decembrie 2008. Candidații trebuie să fie cetățeni sau rezidenți ai unui stat membru al Uniunii Europene ori ai unei țări asociate programului Erasmus+.

 Candidații trebuie să completeze formularul online și să răspundă la un scurt set de întrebări.

Selecția se face la nivel european, iar numărul de permise disponibile pentru fiecare țară este stabilit în funcție de populația acesteia.

Pentru România au fost rezervate 1.762 de permise, ceea ce înseamnă că tot atâția tineri pot beneficia de această rundă a programului.

Călătorii prin Europa cu trenul

Unul dintre principalele obiective ale DiscoverEU este încurajarea mobilității tinerilor și a călătoriilor cu trenul. Participanții pot folosi permisul pentru a vizita mai multe destinații europene și pentru a descoperi patrimoniul și diversitatea culturală a continentului.

Programul urmărește și să îi apropie pe tineri de proiectul european, oferindu-le ocazia să cunoască oameni din alte țări și să experimenteze direct diversitatea Europei.

În funcție de condițiile programului și de situația individuală a participanților, pot exista și opțiuni pentru alte mijloace de transport, atunci când călătoria cu trenul nu este posibilă.

Înscrierile se încheie pe 15 octombrie

Tinerii interesați trebuie să se înscrie în perioada 1–15 octombrie 2026. Pentru a participa, aceștia trebuie să completeze formularul de înscriere și să îndeplinească toate condițiile prevăzute de program.

Cei selectați vor primi informațiile necesare pentru organizarea călătoriei și vor putea stabili traseul pe care doresc să îl parcurgă.

DiscoverEU este o componentă a programului Erasmus+ și urmărește să le ofere tinerilor europeni o experiență de călătorie care combină explorarea Europei cu învățarea interculturală.

O oportunitate pentru tinerii care vor să descopere Europa

Pentru cei care vor să viziteze mai multe orașe europene, programul poate reprezenta o modalitate de a reduce semnificativ costurile unei călătorii. În același timp, participanții au libertatea de a-și construi propriul traseu și de a decide ce destinații vor să descopere.

În România, 1.762 de tineri pot beneficia de această oportunitate în cadrul actualei runde DiscoverEU. Înscrierile sunt deschise până la 15 octombrie 2026, iar cei interesați trebuie să verifice criteriile de eligibilitate înainte de depunerea candidaturii.

Compania ucraineană BIODEX va investi peste 10 milioane de euro într-o unitate de producție în orașul Baia Sprie, județul Maramureș, proiectul urmând să genereze până la 75 de noi locuri de muncă.

BIODEX, producător ucrainean de produse de igienă și îngrijire, a confirmat decizia de a implementa un nou proiect de investiții în orașul Baia Sprie, județul Maramureș. Noua unitate de producție va deservi atât piața din România, cât și alte piețe din Uniunea Europeană.

Investiția presupune construirea unei unități moderne de circa 11.000 de metri pătrați pe un teren de aproximativ trei hectare, pentru care compania intenționează să participe la procedura de concesionare organizată de Primăria Baia Sprie.

Fabrica va fi dotată cu linii moderne pentru scutece destinate adulților, absorbante urologice, aleze igienice de unică folosință și șervețele umede, completând portofoliul BIODEX cu materiale pentru pansamente și instrumente medicale de unică folosință. Implementarea proiectului va genera aproximativ 75 de locuri de muncă și va contribui la dezvoltarea economică a regiunii și la creșterea veniturilor locale.

„Decizia BIODEX de a investi în Baia Sprie confirmă interesul companiilor ucrainene pentru dezvoltarea unor proiecte de producție în România și pentru accesul la piața Uniunii Europene. Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior va continua să sprijine atât dialogul dintre investitor și autoritățile române, precum și demersurile de implementare a proiectului în vederea facilitării etapelor necesare concretizării acestuia” – Daniel Constantin, Președinte ARICE.

Conform calendarului, anul acesta urmează să fie finalizate procedurile vizând achiziția terenului și obținerea autorizației de construcție, iar în anul 2027 va începe construcția propriu-zisă a unității de producție. Instalarea echipamentelor și demararea producției sunt programate pentru sfârșitul anului 2027 – începutul anului 2028.