Connect with us

Economic

Ce a descoperit ANPC în urma controalelor în Centrul Vechi din București. Ce măsuri au fost luate pentru 14 operatori economici

Published

on

Vineri, Comisarii pentru protecţia consumatorilor au efectuat o serie de inspecții în Centrul Vechi al capitalei. Au fost verificați 40 de operatori economici, iar în urma neregulilor găsite au fost aplicate amenzi contravenţionale în valoare de 177.000 de lei şi s-a dispus oprirea temporară a activităţii în cazul a 14 dintre ei.

Într-un comunicat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), preluat de agerpres.ro, instituția anunță că pe 31 martie, Comisariatul Regional pentru Protecţia Consumatorilor Regiunea (CRPCR) Bucureşti-Ilfov a desfăşurat o serie de acţiuni de control la operatorii economici care activează în domeniul alimentaţiei publice, hotelier, precum şi magazine în Centrul Vechi al Capitalei. Au fost verificate 40 de locaţii, iar în urma neregulilor întâlnite de comisari, aceștia au aplicat următoarele sancţiuni: 18 amenzi contravenţionale, în cuantum de 177.000 de lei, şase avertismente, oprirea definitivă de la comercializare a unor produse neconforme, în valoare totală de circa 19.000 de lei şi oprirea temporară a prestării serviciilor până la remedierea deficienţelor pentru 14 operatori economici, și anume: SC Sufro Company SRL (Nikos Greek Taverna), SC All Trading Corporation SRL (Bucharest Garden), Tephra Resto SRL, Covaci Cult SRL (Bazaar), Aubergine Internaţional SRL (Aubergine), Unique Bistro SRL (Trattoria Sardegna), Aylin Medua Srl (Restaurant Saray), Seg Horeca SRL (The Mansion Boutique Hotel), Extern Business Consult SRL (Hostel Antique), Emira LKS & CO SRL (Bistro Les Bourgeois), Orient Aromas SRL (Amy Shop), Arkay Capital SRL (Old Habits Pub), Expert Data PVD SRL (Tag Aperitivo) şi Uncle John Food.

Locațiile Les Bourgeois şi Aubergine Internaţional SRL (Aubergine) au remediat deficienţele identificate în scurt timp, se anunță în comunicatul ANPC.

Neregulile identificate la cei 40 de agenți economici din Centrul Vechi care au fost verificați de ANPC

Dintre neregulile identificate de Comisarii CRPCR se numără: lipsa menţiunilor cu privire la faptul că unele preparate din listele meniu provin dintr-un produs congelat sau că nu sunt folosite, la gătire, ingredientele menţionate, ci unele care le înlocuiesc; folosirea unor spaţii de depozitare improprii, cu pereţi cu infiltraţii şi mucegai; existenţa insectelor (muşte, gândaci) în blocul alimentar; folosirea unor produse cu data durabilităţii minimale depăşită şi a unor fără elemente de identificare; schimbarea stării termice iniţiale a produselor; nerespectarea vecinătăţii produselor în spaţiile de depozitare; utilizarea unor ustensile de bucătărie depreciate şi a bureţilor de sârmă, pentru vase; prefierberea pastelor înaintea folosirii şi depozitarea lor în agregate frigorifice contrar indicaţiilor oferite de producător; existenţa pavimentului neigienizat, a pereţilor neigienizaţi cu plăci de faianţă sparte/fisurate, a tavanului cu vopsea exfoliată; lipsa menţiunilor cu privire la ingredientele cu factor alergen, din listele meniu; folosirea aceluiaşi spaţiu pentru păstrarea hainelor angajaţilor şi depozitarea alimente; depozitarea alimentelor realizată pe o cale de acces, într-un spaţiu necompartimentat; lipsa graficului schimbării uleiului de prăjire; utilizarea unor agregate frigorifice neigienizate, cu acumulări de gheaţă, cu vopsea exfoliată, zone extinse de rugină, chedere depreciate, rupte; decongelarea unor materii prime la temperatura mediului ambiant; colectarea reziduală în coşuri fără capac; folosirea unor echipamente de gătire neigienizate, cu depuneri de grăsime arsă; utilizarea unor recipiente de gătire cu zone de arsură şi uzate; depozitarea, în maşina de gheaţă, a unor sticle, direct în gheaţa folosită pentru băuturile comercializate; nerespectarea condiţiilor de temperatură indicate de producător; depozitarea produselor direct pe paviment; lipsa verificării metrologice a cântarului folosit în bucătărie; comercializarea unor produse textile, cosmetice sau a altor produse nealimentare cu etichete netraduse în limba română; comercializarea unor parfumuri care conţineau substanţe interzise în lista de ingrediente, respectiv Butylphenyl methylpropional; comercializarea unor produse din metal preţios, Argint 925, fără a avea menţionate pe etichete informaţii cu privire la tipul pietrei nepreţioase sau nemarcate; nerespectarea regimului promoţiilor, lipsa informaţiilor cu privire la perioada de desfăşurare şi tipul reducerii; lipsa mapelor cu informaţii din camerele de cazare şi a afişării autorizaţiilor de funcţionare; folosirea unor perne, saltele sau protecţii de saltea neigienizate, pătate, în camerele de cazare; folosirea unui mobilier degradat, uzat excesiv, a pavimentului neigienizat şi a băilor neconforme.

Economic

Ce se schimbă pentru români de la 1 iunie 2026

Published

on

Persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și desfășoară activități economice independente vor fi obligate să utilizeze sistemul RO e-Factura începând cu 1 iunie 2026, potrivit modificărilor adoptate de Guvern prin OG nr. 6/2026. Măsura îi vizează pe cei identificați fiscal prin CNP, inclusiv scriitori, jurnaliști, traducători, artiști, creatori de conținut și influenceri. 

Termenul inițial pentru introducerea obligației era 15 ianuarie 2026, însă Executivul a decis amânarea aplicării până la 1 iunie 2026, pentru a oferi contribuabililor o perioadă de adaptare. Până la această dată, persoanele vizate nu sunt obligate să utilizeze platforma RO e-Factura, iar cele deja înscrise în sistem pot solicita ieșirea temporară din registru. 

Ministerul Finanțelor a explicat că persoanele care obțin venituri din drepturi de autor sunt considerate „persoane impozabile” conform legislației europene în materie de TVA, deoarece desfășoară activități economice independente. În consecință, acestea vor trebui să emită facturi electronice pentru sumele încasate din astfel de activități.

Cine trebuie să emită facturi de la 1 iunie

Noile obligații fiscale îi vizează pe cei care obțin venituri recurente din:

  • drepturi de autor;
  • drepturi de proprietate intelectuală;
  • cesiune de conținut;
  • prestări de servicii cu caracter economic independent.

În practică, categoria îi include pe:

  • jurnaliști și colaboratori media;
  • scriitori și traducători;
  • artiști;
  • fotografi și videografi;
  • designeri;
  • creatori de conținut online;
  • influenceri;
  • freelanceri care lucrează pe contracte de cesiune de drepturi.

Autoritățile susțin că obligația de facturare nu reprezintă o taxă nouă și nici nu presupune automat plata TVA. Factura are rol administrativ și fiscal, fiind documentul care dovedește existența unei operațiuni economice, permite evidența veniturilor și ajută la monitorizarea plafonului de scutire de TVA. 

Conform regulilor fiscale în vigoare, emiterea facturilor este obligatorie chiar și pentru persoanele aflate sub plafonul de scutire de TVA, stabilit la 395.000 de lei anual. Fiscul motivează că fără documente justificative nu poate fi urmărit momentul în care contribuabilul depășește plafonul și devine obligat să se înregistreze în scopuri de TVA. 

Pentru utilizarea sistemului RO e-Factura, persoanele vizate vor trebui să fie înregistrate în Spațiul Privat Virtual și să utilizeze un certificat digital calificat pentru semnătură electronică

Continue Reading

Economic

SkyTower are semnate contracte de peste 9.000 de metri pătrați

Published

on

SkyTower Bucharest, un reper emblematic al orașului, anunță că, pe parcursul ultimului an, a semnat noi contracte de închiriere și prelungiri totalizând peste 9.000 de metri pătrați de spații premium de birouri în cea mai înaltă clădire din România.

În 2025, SkyTower a semnat contracte de închiriere și prelungiri ce acoperă aproximativ 9.000 de metri pătrați GLA, incluzând atât chiriași noi, cât și extinderi ale spațiilor ocupate de chiriașii existenți. Aceste tranzacții consolidează poziția de lider a SkyTower pe piața de birouri din București și evidențiază atractivitatea în creștere a clădirii pentru companii locale și internaționale din diverse sectoare de activitate, precum și pentru reprezentanțe diplomatice internaționale.

Infrastructura modernă a SkyTower, axată pe securitate și sustenabilitate, alături de facilitățile unice susținute de servicii premium, activări exclusive dedicate comunității și o amplasare strategică, au generat o cerere tot mai mare în piața imobiliară. Drept urmare, în 2025 SkyTower a atras șase chiriași noi și a devenit singura clădire de birouri din România care găzduiește sediul a două instituții diplomatice.

Cei mai noi chiriași SkyTower activează în diverse domenii, printre care livrări de mâncare, administrare asigurări, soluții de securitate cibernetică, energie regenerabilă (NAXXAR), servicii online de taxare rutieră (SCALA) și reprezentare diplomatică (Ambasada Republicii Filipine).

Vezi și SkyTower București încheie anul 2025 cu donații caritabile în valoare de 25.500 de euro

Mai mulți chiriași existenți și-au consolidat prezența prin prelungirea și/sau extinderea contractelor de închiriere cu SkyTower Bucharest în cursul anului trecut:

Tinmar Energy, un chiriaș cu tradiție, a semnat o prelungire a contractului pentru o perioadă de peste șase ani, pentru un etaj integral.

Raiffeisen Bank România a preluat etajul 31 al SkyTower.

Bitpada România și-a extins semnificativ suprafața închiriată încă din primul an de ocupare.

Ca dovadă a relațiilor solide cu chiriașii, a investițiilor continue în îmbunătățirea spațiilor comune, a serviciilor și a beneficiilor oferite, toate contractele ajunse la termen în ultimii doi ani au fost reînnoite cu succes. De asemenea, toate noile contracte și prelungiri semnate în această perioadă au o durată minimă de cinci ani.

Suntem mândri să vedem că SkyTower continuă să atragă chiriași de top din industrii diverse, de la tehnologie și energie regenerabilă până la instituții diplomatice. Aceste noi contracte și prelungiri reflectă încrederea în calitatea și poziționarea clădirii noastre, precum și angajamentul nostru constant de a oferi spații de birouri moderne și sustenabile”, a declarat Bogdan Deju, Leasing & Asset Manager al RPHI România, compania care deține și administrează SkyTower Bucharest.

Vezi și City Grill Group este câștigătorul licitației desfășurate de Cazinoul din Constanța pentru operarea unei cafenele-bistro

Despre SkyTower

Cu o înălțime de 137 de metri și 37 de etaje, SkyTower este cea mai înaltă clădire din România și un reper al sustenabilității și inovației. Deținută de Raiffeisen Property Holding International (RPHI), clădirea include o structură subterană de 60 de metri adâncime destinată parcării și spațiilor de depozitare.

Continue Reading

Economic

Ce înseamnă, de fapt, bateria unei mașini electrice. Ghid simplu pentru cei care vin din lumea motoarelor clasice

Published

on

Pentru șoferii obișnuiți cu mașinile pe benzină sau motorină, cifrele din fișele tehnice ale mașinilor electrice pot părea, la început, abstracte. Litri, cai putere, consum la sută – toate sunt repere intuitive.

În schimb, la electrice apar kilowați-oră, kilowați și puteri de încărcare, noțiuni care nu spun mare lucru fără un minim de context.

Lucrurile devin însă mult mai simple dacă punem cele două lumi față în față și folosim analogii directe conform Agroteca.ro.

Capacitatea bateriei (kWh) este echivalentul rezervorului de combustibil

La o mașină clasică, un rezervor de 50 de litri îți spune imediat cât de mult poți merge până la următoarea oprire. La o mașină electrică, rolul rezervorului este preluat de baterie, iar unitatea de măsură nu mai este litrul, ci kilowatt-oră (kWh).

Capacitatea bateriei arată câtă energie poate stoca mașina. O baterie de 60 kWh înseamnă, practic, că mașina are la dispoziție 60 de unități de energie electrică utilizabilă.

Ca densitate energetică pură, acești 60 kWh ar corespunde aproximativ la 6–7 litri de benzină. Diferența majoră apare însă la eficiență: un motor electric transformă peste 90% din energie în mișcare, în timp ce un motor termic pierde mare parte din energie sub formă de căldură. Rezultatul este că o baterie de 60 kWh poate asigura, în condiții normale, o autonomie de 350–400 km.

Vezi și Mitsubishi Outlander la 30 de mii de km

Regula de bază este simplă: mai mulți kWh înseamnă un „rezervor” mai mare și, implicit, autonomie mai mare.

Puterea motorului (kW) înseamnă tot cai putere, doar că exprimați diferit

La capitolul putere, diferența este mai degrabă una de limbaj decât de fond. Dacă la mașinile clasice vorbim de cai putere (CP), la cele electrice puterea este exprimată în kilowați (kW).

Conversia este directă:
1 kW ≈ 1,36 CP

Astfel, un motor electric de 150 kW are aproximativ 204 cai putere. Diferența reală nu stă în cifră, ci în modul în care această putere este livrată. Motoarele electrice oferă cuplul maxim instantaneu, de la prima apăsare a pedalei, fără a mai aștepta creșterea turației.

De aici și senzația cunoscută de „plecare brutală” de pe loc: 200 CP electrici se simt, la accelerare, mult mai intens decât 200 CP termici.

Consumul unei mașini electrice se măsoară în kWh la 100 km

Așa cum un șofer de benzină este atent la „litri la sută”, un șofer de electrică urmărește consumul exprimat în kWh/100 km. Această valoare indică câtă energie consumă mașina pentru a parcurge 100 de kilometri.

În linii mari, consumurile se împart astfel:

consum redus: 12–15 kWh/100 km (echivalentul aproximativ a 1,5–2 litri/100 km);

consum mediu: 18–20 kWh/100 km;

consum ridicat: peste 25 kWh/100 km, specific vehiculelor mari sau rulajului constant la viteze mari.

La fel ca la motoarele clasice, stilul de condus, viteza și condițiile de drum influențează semnificativ consumul.

Puterea de încărcare este „debitul pompei” în lumea electrică

Un element complet nou față de mașinile clasice este viteza de realimentare, exprimată prin puterea de încărcare, măsurată tot în kilowați.

Încărcarea lentă, de tip AC, poate fi comparată cu alimentarea cu o pipetă: comodă acasă, dar care durează mai multe ore. Încărcarea rapidă, de tip DC, funcționează ca o pompă de mare debit: cu cât stația are o putere mai mare, cu atât bateria se încarcă mai repede.

Vezi și Secetă, calamitate, dar ploaia este îndepărtată cu rachetele antigrindină în Prahova. De ce?

Este important de înțeles că nu doar stația contează, ci și capacitatea mașinii de a accepta o anumită putere de încărcare.

Termeni diferiți, logică similară

Privite în ansamblu, mașinile electrice nu sunt atât de diferite pe cât par la prima vedere. Rezervorul devine baterie, litrii devin kWh, iar caii putere se transformă în kilowați. Logica rămâne însă aceeași: câtă energie ai, cât de repede o consumi și cât de repede o poți „reumple”.

Odată înțelese aceste repere, specificațiile unei mașini electrice devin la fel de intuitive ca cele ale unei mașini clasice.

Continue Reading

Trending