Connect with us

News

De la Parlamentul European la companii românești: Romanian Innovation Cluster a construit primul parcurs complet de implementare AI

Published

2 luni ago

on

Romanian Innovation Cluster a încheiat miercuri, la Hotel Marmorosch, primul parcurs strategic dedicat implementării practice a Inteligenței Artificiale în companiile românești. Demersul a inclus două evenimente complementare în doar 6 zile: prima conferință oficială a mediului privat românesc la Parlamentul European pe 25 iunie și AI DAY ROMÂNIA 2026 pe 1 iulie. Peste 120 de C-level executives, antreprenori și fondatori de companii din România au plecat acasă cu un plan concret pentru implementarea AI în următoarele 30 de zile.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția AI: doar 5,2% dintre companiile românești cu mai mult de 10 angajați folosesc tehnologii AI, comparativ cu o medie europeană de 20,0%. La polul opus se află Danemarca (42,0%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35,0%), conform datelor Eurostat publicate în decembrie 2025 pentru anul de referință 2025. În același timp, AI Act-ul european are deja obligații active, din februarie 2025 pentru AI Literacy, iar din 2 august 2026 intră în vigoare regimul sancțiunilor general. Acest decalaj a fost provocarea de la care a pornit dublul demers strategic al Romanian Innovation Cluster.

Bruxelles, 25 iunie – Dialogul cu autoritățile europene

Conferința „AI Act în România: De la Reglementare la Implementare”, organizată și moderată de Romanian Innovation Cluster sub gazda europarlamentarului Maria Grapini, a marcat o premieră istoricăL prima dată când mediul privat românesc a deschis un dialog oficial pe AI Act direct la Parlamentul European. Florina Onețiu, Președinte RIC, a deschis evenimentul și a prezentat poziția mediului privat românesc în fața reprezentanților Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai autorităților române.

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a vorbit despre construirea primei AI Factory din România, un demers pe care l-a inițiat personal, și a transmis liderilor în sală un mesaj clar: România are talentul și ecosistemul, dar are nevoie acum de voință pentru a transforma colaborarea între actorii principali în acțiune concretă la scară.

Brando Benifei, fost Co-Rapporteur al AI Act, a oferit harta practică de implementare: ce trebuie făcut acum, ce nu este încă obligatoriu, subliniind că AI Act-ul nu a fost gândit pentru a opri inovația, ci pentru a o face sustenabilă. Martin Ulbrich (DG CONNECT, Comisia Europeană) a transmis trei mesaje directe: AI Literacy este o obligație activă, AI Act Service Desk trebuie folosit de fiecare companie, iar transparența în interacțiunile cu clienții este obligatorie. Nuno Quental, de la European Innovation Council, a prezentat instrumentele europene de finanțare pentru companiile care scalează AI- EIC Accelerator pentru companiile mature și pre-Accelerator-ul ce va fi lansat în 2027 pentru companii în stadii incipiente.

Carmen Socolovici (ANCOM) a oferit o imagine onestă: cadrul național de supraveghere este încă în construcție, dar ANCOM lucrează deja activ cu mediul privat. Sophie Bonnecarrère (Uber) a vorbit despre cum 36 de milioane de călătorii globale zilnice sunt alimentate de AI și despre transparența reală la scară. Dijana Spasojevic (KPMG) a corectat o confuzie răspândită: compliance-ul cu AI Act nu este un proiect juridic, este o transformare de business.

Panelul moderat de avocatul Sergiu Vasilescu (VD Law), cu Cristian Onețiu, Pavel Cincilei, Cristian Teodorescu, Bruno Delepierre și Raphaël Weuts, a oferit conversația onestă de care avea nevoie sala: răspunsul nu este tehnologic, este despre leadership, claritate și curaj de a acționa.

„La Bruxelles am demonstrat că mediul privat românesc are voce europeană și că putem dialoga la cel mai înalt nivel cu autoritățile care construiesc politica AI. Plecăm cu o concluzie clară: companiile românești trebuie să-și construiască fundația AI acum. AI Act-ul este activ, iar avantajul competitiv aparține celor care se mișcă primii”, a declarat Florina Onețiu, Președinte Romanian Innovation Cluster.

București, 1 iulie – Implementarea în companii

AI DAY ROMÂNIA 2026 a fost construit ca o zi de lucru aplicat pentru 120 de lideri români – CEO, fondatori și directori executivi din corporate și mid-market. Evenimentul a fost moderat de Călin Petrescu și a fost structurat pe 4 piloni complementari: legislativ, strategic, operațional și uman.

În blocul legislativ, participanții au lucrat direct cu autoritățile care vor aplica AI Act-ul în România – Carmen Socolovici (ANCOM), Alina Pârâială (ADR), Dr. Carmen Elena Cîrnu (ICI București)  și cu avocatul Sergiu Vasilescu (VD Law) care a prezentat cele 7 documente obligatorii sub AI Act și greșelile care costă cel mai mult companiile nepregătite.

În blocul strategic, liderii prezenți au învățat din implementări reale prezentate de Ana Maria Borlovan (Uber – scalarea AI global cu adaptare locală), Anca Cîrstian (Orange – simplification & AI cross-funcțional în telecom), Flavia Matei (KPMG – integrarea AI fără risc), Robert Anghel (Salt Bank – construirea unei bănci 100% digitale cu AI integrat) și Ștefania Budulan (Adobe – strategia de date și AI Ethics).

Tot în blocul strategic, Florina Onețiu a lansat în premieră HAI Wheel™ – primul cadru de implementare AI dezvoltat în România. HAI Wheel™ este un instrument structurat în 12 pași prin care un CEO își construiește strategia AI a companiei, de la auditul sistemelor AI existente, la prioritizarea proiectelor pe ROI, la formarea echipei, la documentarea conformă AI Act și la măsurarea rezultatelor. Pentru fiecare pas, cadrul oferă întrebări concrete, template-uri de decizie și checklist-uri verificabile.

Odată cu HAI Wheel™, Florina Onețiu a lansat și “Indexul OM+AI” – prima măsurătoare a echilibrului dintre om și inteligența artificială în companiile din România. Prin diagnoza HAI Wheel™, disponibilă online, orice companie își evaluează în câteva minute doza actuală om-AI pe fiecare funcție, vede unde pierde timp și bani și primește prima mișcare de corectat. Companiile care se înscriu devin parte din primul set de date reale despre adopția AI în business-ul românesc, își pot compara rezultatele cu media din industria lor și pot ajunge, cu acordul lor, printre studiile de caz din cartea-ghid „România AI Ready”. Prima ediție a Indexului acoperă opt sectoare-cheie ale economiei: comerț și e-commerce, industrie și producție, IT și software, sănătate, construcții și imobiliare, servicii financiare și asigurări, transport și logistică, servicii profesionale și consultanță. Companiile interesate se pot înscrie pe haiwheel.brilu.ai.

Blocul operațional a adus cifre concrete și cazuri reale din implementări românești – Flaviana Rotaru (Ro Health) pe transformarea sistemelor reglementate, Doru Dima (Great People Inside) pe recrutarea în era AI, Georgian Roșu (Pluriva) pe fundamentele tehnice de ERP, Iulian Dumitru (Brilu) pe ROI din Sales & Marketing, Dr. Stefan Busnatu (UMCD) pe cele 5 procese unde AI funcționează deja în medicina românească și Cristian Onețiu (Bizz OS) pe managementul amplificat cu AI.

Ziua s-a încheiat cu două paneluri. Primul, „Industrii high-risk: cum se construiește cu AI când nu ai voie să greșești”, moderat de Av. Sergiu Vasilescu, i-a adus la aceeași masă pe Sorina Faier (Elite Search), Dr. Elena Martin (healthcare), Ioana Necula (Genesis College), Horia Botiș (DAIANA NATO), Călin Costinaș (Ex. Deputy Profi; Now: Expert retail & Board member) și Ruxandra Tătaru (AI Expo). Al doilea panel, „Manifestul OM+AI – Liderii care construiesc viitorul”, moderat de Florina Onețiu, a reunit contribuțiile autorităților române și europene, ale firmelor de consultanță, ale liderilor de business care construiesc deja cu AI și ale comunității de pionieri OM+AI: Oana Cociașu (RAC), Lucia Iliescu (Continental), prof. Robert Similea (Universitatea București), Denisa Tănase (my Geisha) și Mihai Morar (Fain și Simplu). La final, Manifestul OM+AI a fost semnat de pionierii primei comunități AI Ready din România.

„AI DAY a confirmat exact ce ne-am propus: că liderii de business din România sunt pregătiți să acționeze, nu doar să discute despre AI. Am văzut, într-o singură zi, avocați, reglementatori și lideri de business la aceeași masă, traducând legislația în pași concreți și strategia în cifre măsurabile. Cei 120 de lideri pleacă acasă cu un plan concret despre AI, nu cu încă o listă de întrebări”, a declarat Florina Onețiu.

România AI Ready – de la eveniment la mișcare națională

La AI DAY ROMÂNIA 2026 a fost lansată oficial inițiativa “România AI Ready”, care va culmina cu publicarea în noiembrie 2026 a unei cărți-ghid practice dedicate ecosistemului de business românesc. Volumul, coordonat de Romanian Innovation Cluster, va aduna în peste 170 de pagini contribuțiile autorităților române și europene, ale firmelor de consultanță, ale liderilor de business care construiesc deja cu AI și ale comunității de pionieri OM+AI.

Cartea va include radiografia adoptării AI în România cu date primare RIC, AI Act tradus pentru CEO, cadrul de implementare în pași concreți, cele 12 cronici sectoriale ale tranziției digitale, modele de calcul ROI, template-uri operaționale și harta de parcurs pentru primele 30, 60 și 90 de zile de implementare. Cartea va fi un instrument de lucru pentru orice lider de business care vrea să profite de revoluția AI, nu o reflecție academică despre ea.

Un parcurs strategic, nu două evenimente izolate

Cele două evenimente au format un parcurs continuu, conceput strategic. Informațiile aduse de la Bruxelles – despre AI în România, despre instrumentele europene de finanțare, despre modul în care AI Act se aplică în practică – au fost traduse imediat la București în pași concreți pentru companiile românești.

Cele 4 mesaje cheie cu care liderii au plecat acasă: România are talent, infrastructură și ecosistem – ceea ce lipsește este voința de a transforma colaborarea în acțiune la scară; AI Literacy este o obligație activă din februarie 2025, nu o opțiune pentru viitor; compliance-ul cu AI Act nu este un proiect juridic, este o transformare de business; avantajul competitiv în următorii 2-3 ani va aparține companiilor care construiesc fundațiile AI acum, în deplină siguranță juridică și operațională.

Ce urmează

Pentru perioada 2026-2027, Romanian Innovation Cluster anunță continuarea dialogului cu autoritățile europene și naționale, scalarea programului de AI Literacy pentru companii românești, lansarea programului AI în Școli ca pilot național și organizarea celei de-a doua ediții AI DAY ROMÂNIA în iulie 2027. Manifestul OM+AI rămâne deschis pentru semnături, iar comunitatea AI Ready din România începe acum primul nucleu fondator.

Related Topics:
Continue Reading

Auto

KIA EV2 câștigă Best Electric City Car 2026. Renault 4 și ALLVIEW 4City au fost alegerile publicului la Premiile de Popularitate

Published

3 zile ago

on

09/09/2026

By

Susținând tranziția către o mobilitate mai sustenabilă, Arval România este partenerul principal al Best Electric City Car, competiție dedicată vehiculelor electrice urbane din România, organizată de FloteAuto în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

KIA EV2 este câștigătoarea ediției 2026 a Best Electric City Car, competiția care evaluează cele mai relevante vehicule electrice urbane de pe piața din România. Modelul s-a impus în clasa mini după testele urbane și de încărcare, la finalul unei jurizări realizate de jurnaliști auto specializați.

La categoria micro (16 ani), câștigător a fost Linktour Alumi, în timp ce Renault 4 și ALLVIEW 4City au fost alegerile publicului pentru Premiile de Popularitate.

Ediția din acest an a reunit 10 modele electrice urbane din clasele mini (vehicule cu lungime mai mică de 4 metri) și micro (cvadricicluri din categoriile L6e și L7e), disponibile în prezent pe piața locală. Evaluarea a presupus sesiuni de teste urbane și de încărcare pe un traseu de 30 km dus-întors, urmate de jurizare și de o conferință oficială de presă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor pentru anunțarea câștigătorilor și premiere.

În competiție s-au aflat modele din clasa mini precum BYD Dolphin Surf, Dacia Spring 2026, Renault 4, Kia EV2, Jeep Avenger, MINI Aceman și VW ID. Polo, în timp ce categoria micro, a cvadriciclurilor din clasele L6e și L7e, a fost reprezentată de AllView 4City, Linktour Alumi și Nieve Q-eN (în două variante). Publicul a votat, la rândul său, modelele preferate pentru Premiile de Popularitate.

Lista completă a câștigătorilor Best Electric City Car 2026

Categoriile principale:

  • Best Electric City Car 2026: KIA EV2
  • Locul 2, la egalitate: BYD Dolphin / VW Polo

Best Electric City Car 2026 – 16 (categoria micro / cvadricicluri): LINKTOUR ALUMI

Premiul de Popularitate

  • Popularitate: RENAULT 4
  • Popularitate 16: ALLVIEW 4CITY

Premii speciale

  • Consum: DACIA SPRING
  • Accesibilitate: NIEVE Q-EN
  • Confort: VW ID Polo
  • Personalitate: BYD DOLPHIN

Competiția are loc într-un moment în care interesul pentru mobilitatea electrică se consolidează și în mediul de business. Datele Arval Mobility Observatory pentru 2026 arată că electrificarea flotelor a trecut de la ambiție la implementare: 24% dintre companiile din România participante la studiu operează deja tehnologii electrificate, iar 38% intenționează să le introducă în următorii trei ani. Interesul există, iar ritmul depinde acum de infrastructură. 80% dintre companii indică rețeaua de încărcare drept obstacolul principal pentru autoturisme.

„De la o ediție la alta vedem modele tot mai mature: autonomie mai bună, dotări mai bogate, prețuri mai accesibile. Progresul acesta are un efect secundar: pentru public alegerea devine tot mai grea, iar rezultatele o arată, cu două modele la egalitate pe locul secund și o luptă strânsă pentru popularitate. Aici intervine juriul. Specialiștii nu votează pe simpatie, ci pe criterii măsurabile, testate în condiții reale de oraș, și oferă publicului un reper obiectiv atunci când mașinile sunt greu de departajat„, a declarat Florin Micu, coordonatorul proiectului și CEO FloteAuto.

Arval România, lider de piață în domeniul leasingului operațional și al managementului de flote, susține competiția ca parte a angajamentului pentru mobilitate sustenabilă.

„Interesul pentru vehiculele electrice urbane crește vizibil, iar datele noastre îl confirmă și în zona de business: 24% dintre companii operează deja tehnologii electrificate și încă 38% le au în plan pentru următorii trei ani. Oferta pentru oraș avansează, cu dimensiuni adaptate spațiului urban, costuri de utilizare reduse și autonomie suficientă pentru deplasările zilnice. Rămâne o singură condiție pentru ca intenția să devină flotă reală: o rețea de încărcare pe măsura cererii. Pe măsură ce angajatorii caută beneficii de mobilitate eficiente și sustenabile, vedem un potențial concret pentru segmentul urban în leasingul operațional„, a declarat Roxana Lupescu, Director General Arval România.

Best Electric City Car propune o evaluare structurată a vehiculelor electrice urbane și le apropie de public prin interacțiune directă. Modelele mini și micro aduc beneficii concrete în contextul mobilității urbane: costuri de utilizare reduse, emisii zero la rulare și o experiență de condus adaptată traficului cotidian. Dimensiunile compacte și întreținerea simplificată le recomandă pentru utilizarea individuală și pentru integrarea în flote, în special la companiile care folosesc soluții interne de car sharing.

Continue Reading

News

Romsilva a finalizat și recepționat toate lucrările de corectare a torenților finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Published

5 zile ago

on

08/09/2026

By

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a finalizat și recepționat toate cele 19 obiective de investiții pentru corectarea torenților în fondul forestier proprietatea publică a statului din cadrul proiectului „Lucrări de corectarea torenților pentru reducerea riscurilor generate de viituri torențiale în bazinetele amplasate în fondul forestier național administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva aflate pe raza judetelor Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea și Vrancea”, Componenta 2, Investiția 5, finanțat cu suma de 109,56 milioane lei, fără TVA, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, în baza contractului semnat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în calitate de coordonator de reformă și investiții.

Cele 19 obiective de investiții se află în fondul forestier proprietatea publică a statului, administrat de Romsilva, în județele Bacău, Buzău, Suceava, Neamț, Hunedoara, Prahova, Vâlcea și Vrancea.

Obiectivul principal al proiectului constă în reducerea riscului de inundații în zonele cu risc de formare a viiturilor torențiale.

În cadrul proiectului au fost executate atât lucrări de corectare a torenților, precum baraje, praguri, traverse, canale, cât și lucrări de ameliorare a terenurilor degradate, prin împăduriri, înierbări și construirea de gărdulețe de nuiele, pentru atenuarea scurgerilor de pe versanți.

În urma acestei investiții, au fost restaurate albii torențiale pe o lungime de 42,51 kilometri, au fost refăcute 26 de structuri deteriorate de reținere a aluviunilor, au fost realizate 203 construcții noi aluvionare, din care 58 prevăzute cu scări pentru pești, au fost împădurite 11,1 hectare, au fost realizate gărdulețe de nuiele cu o lungime de 1.382 metri, au fost realizate înierbări pe 2,19 hectare și garnisaje pe o lungime de 1.885 metri pătrați, toți indicatorii proiectului fiind realizați. De asemenea, în urma refacerii structurilor deteriorate, 21 din structurile existente refăcute au fost prevăzute cu scări pentru pești.

Lucrările de corectare a torenților diminuează undele de viitură din zonele montane, rețin aluviunile, protejează fondul forestier, infrastructura de transport și comunitățile din aval, prin reducerea riscului de inundații.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru aproximativ un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. Toate pădurile proprietatea publică a statului dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Continue Reading

News

85 de copii din Delta Dunării au început anul școlar pregătiți, cu sprijinul Asociației pastel și Kaufland România

Published

5 zile ago

on

08/09/2026

By

85 de copii din comunele C.A. Rosetti, Letea, Maliuc și Partizani, din Delta Dunării, și din Cârjelari, județul Tulcea, au început noul an școlar cu rechizitele necesare pentru tot anul. Sprijinul a fost oferit în cadrul startEDU 5.0, proiect implementat de Asociația pastel cu susținerea Kaufland România.

Proiectul a ajuns la cea de-a cincea ediție într-un context în care locul în care trăiește un copil continuă să îi influențeze accesul la educație. Potrivit Raportului de țară pentru România 2026, publicat de Comisia Europeană, rata părăsirii timpurii a școlii a fost de 23,7% în mediul rural, față de 4,6% în orașe. Distanțele greu de parcurs, resursele limitate ale școlilor și situația financiară a familiilor au rămas printre factorii care au accentuat aceste diferențe.

Pentru familiile cu venituri reduse sau cu mai mulți copii, cumpărăturile de la începutul anului școlar au reprezentat o cheltuială dificil de susținut. Prin startEDU 5.0, fiecare dintre cei 85 de elevi a primit un kit adaptat vârstei și nivelului de studiu, care a inclus ghiozdan, caiete, cărți, penar echipat, instrumente de scris, materiale pentru desen și pictură, cutie pentru prânz și alte rechizite necesare pe parcursul anului.

Școlile partenere au primit, la rândul lor, materiale educaționale, jocuri didactice și consumabile necesare activităților de la clasă. Proiectul a inclus și ateliere creative, activități de pictură și jocuri în aer liber organizate împreună cu elevii.

Ediția din acest an a fost pregătită ținând cont de feedback-ul profesorilor și al familiilor care au participat la edițiile anterioare. Cadrele didactice au observat o creștere a motivației și implicării elevilor, precum și rezultate școlare mai bune în cazul unor copii. Părinții au indicat că materialele oferite au redus cheltuielile asociate școlii, în special în familiile cu venituri mici sau cu mai mulți copii.

„Șansele egale la educație nu încep la examen, ci în prima zi de școală. Un copil care intră în clasă fără caietele, instrumentele și materialele de care are nevoie pornește deja cu un dezavantaj, indiferent de cât de mult își dorește să învețe. Prin startEDU 5.0, am redus această presiune pentru 85 de copii și familiile lor și am oferit școlilor resursele de care aveau nevoie. Am revenit în aceste comunități pentru al cincilea an, fiindcă lipsurile nu dispar nici după prima zi de cursuri, nici de la an la an, și afectează participarea, motivația și, în timp, riscul de abandon școlar”, a declarat Andreea Oprea, director executiv al Asociației pastel.

„Pentru noi,  la Kaufland, educația este un pilon principal al strategiei de responsabilitate socială și cu fiecare proiect urmărim combaterea inegalităților sociale, asigurarea accesului la educație și reducerea abandonului școlar, mai ales în rândul copiilor din mediul rural. Proiectul startEDU s-a aliniat de la prima ediție cu aceste obiective și continuăm să ne implicăm pentru educația copiilor din Delta Dunării”, a declarat Katharina Scheidereiter, CSR Manager Kaufland România.

startEDU 5.0 a avut 85 de beneficiari direcți și aproximativ 255 de beneficiari indirecți, din rândul familiilor și comunităților locale. Proiectul a urmărit reducerea diferențelor de acces la educație dintre mediul rural și urban, creșterea participării la cursuri și prevenirea abandonului școlar.

Partenerul strategic al Asociației pastel, pentru anul 2026, este VARD România.

Continue Reading

Trending