Connect with us

News

De la Parlamentul European la companii românești: Romanian Innovation Cluster a construit primul parcurs complet de implementare AI

Published

4 luni ago

on

Romanian Innovation Cluster a încheiat miercuri, la Hotel Marmorosch, primul parcurs strategic dedicat implementării practice a Inteligenței Artificiale în companiile românești. Demersul a inclus două evenimente complementare în doar 6 zile: prima conferință oficială a mediului privat românesc la Parlamentul European pe 25 iunie și AI DAY ROMÂNIA 2026 pe 1 iulie. Peste 120 de C-level executives, antreprenori și fondatori de companii din România au plecat acasă cu un plan concret pentru implementarea AI în următoarele 30 de zile.

România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană la adopția AI: doar 5,2% dintre companiile românești cu mai mult de 10 angajați folosesc tehnologii AI, comparativ cu o medie europeană de 20,0%. La polul opus se află Danemarca (42,0%), Finlanda (37,8%) și Suedia (35,0%), conform datelor Eurostat publicate în decembrie 2025 pentru anul de referință 2025. În același timp, AI Act-ul european are deja obligații active, din februarie 2025 pentru AI Literacy, iar din 2 august 2026 intră în vigoare regimul sancțiunilor general. Acest decalaj a fost provocarea de la care a pornit dublul demers strategic al Romanian Innovation Cluster.

Bruxelles, 25 iunie – Dialogul cu autoritățile europene

Conferința „AI Act în România: De la Reglementare la Implementare”, organizată și moderată de Romanian Innovation Cluster sub gazda europarlamentarului Maria Grapini, a marcat o premieră istoricăL prima dată când mediul privat românesc a deschis un dialog oficial pe AI Act direct la Parlamentul European. Florina Onețiu, Președinte RIC, a deschis evenimentul și a prezentat poziția mediului privat românesc în fața reprezentanților Comisiei Europene, ai Parlamentului European și ai autorităților române.

Vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu a vorbit despre construirea primei AI Factory din România, un demers pe care l-a inițiat personal, și a transmis liderilor în sală un mesaj clar: România are talentul și ecosistemul, dar are nevoie acum de voință pentru a transforma colaborarea între actorii principali în acțiune concretă la scară.

Brando Benifei, fost Co-Rapporteur al AI Act, a oferit harta practică de implementare: ce trebuie făcut acum, ce nu este încă obligatoriu, subliniind că AI Act-ul nu a fost gândit pentru a opri inovația, ci pentru a o face sustenabilă. Martin Ulbrich (DG CONNECT, Comisia Europeană) a transmis trei mesaje directe: AI Literacy este o obligație activă, AI Act Service Desk trebuie folosit de fiecare companie, iar transparența în interacțiunile cu clienții este obligatorie. Nuno Quental, de la European Innovation Council, a prezentat instrumentele europene de finanțare pentru companiile care scalează AI- EIC Accelerator pentru companiile mature și pre-Accelerator-ul ce va fi lansat în 2027 pentru companii în stadii incipiente.

Carmen Socolovici (ANCOM) a oferit o imagine onestă: cadrul național de supraveghere este încă în construcție, dar ANCOM lucrează deja activ cu mediul privat. Sophie Bonnecarrère (Uber) a vorbit despre cum 36 de milioane de călătorii globale zilnice sunt alimentate de AI și despre transparența reală la scară. Dijana Spasojevic (KPMG) a corectat o confuzie răspândită: compliance-ul cu AI Act nu este un proiect juridic, este o transformare de business.

Panelul moderat de avocatul Sergiu Vasilescu (VD Law), cu Cristian Onețiu, Pavel Cincilei, Cristian Teodorescu, Bruno Delepierre și Raphaël Weuts, a oferit conversația onestă de care avea nevoie sala: răspunsul nu este tehnologic, este despre leadership, claritate și curaj de a acționa.

„La Bruxelles am demonstrat că mediul privat românesc are voce europeană și că putem dialoga la cel mai înalt nivel cu autoritățile care construiesc politica AI. Plecăm cu o concluzie clară: companiile românești trebuie să-și construiască fundația AI acum. AI Act-ul este activ, iar avantajul competitiv aparține celor care se mișcă primii”, a declarat Florina Onețiu, Președinte Romanian Innovation Cluster.

București, 1 iulie – Implementarea în companii

AI DAY ROMÂNIA 2026 a fost construit ca o zi de lucru aplicat pentru 120 de lideri români – CEO, fondatori și directori executivi din corporate și mid-market. Evenimentul a fost moderat de Călin Petrescu și a fost structurat pe 4 piloni complementari: legislativ, strategic, operațional și uman.

În blocul legislativ, participanții au lucrat direct cu autoritățile care vor aplica AI Act-ul în România – Carmen Socolovici (ANCOM), Alina Pârâială (ADR), Dr. Carmen Elena Cîrnu (ICI București)  și cu avocatul Sergiu Vasilescu (VD Law) care a prezentat cele 7 documente obligatorii sub AI Act și greșelile care costă cel mai mult companiile nepregătite.

În blocul strategic, liderii prezenți au învățat din implementări reale prezentate de Ana Maria Borlovan (Uber – scalarea AI global cu adaptare locală), Anca Cîrstian (Orange – simplification & AI cross-funcțional în telecom), Flavia Matei (KPMG – integrarea AI fără risc), Robert Anghel (Salt Bank – construirea unei bănci 100% digitale cu AI integrat) și Ștefania Budulan (Adobe – strategia de date și AI Ethics).

Tot în blocul strategic, Florina Onețiu a lansat în premieră HAI Wheel™ – primul cadru de implementare AI dezvoltat în România. HAI Wheel™ este un instrument structurat în 12 pași prin care un CEO își construiește strategia AI a companiei, de la auditul sistemelor AI existente, la prioritizarea proiectelor pe ROI, la formarea echipei, la documentarea conformă AI Act și la măsurarea rezultatelor. Pentru fiecare pas, cadrul oferă întrebări concrete, template-uri de decizie și checklist-uri verificabile.

Odată cu HAI Wheel™, Florina Onețiu a lansat și “Indexul OM+AI” – prima măsurătoare a echilibrului dintre om și inteligența artificială în companiile din România. Prin diagnoza HAI Wheel™, disponibilă online, orice companie își evaluează în câteva minute doza actuală om-AI pe fiecare funcție, vede unde pierde timp și bani și primește prima mișcare de corectat. Companiile care se înscriu devin parte din primul set de date reale despre adopția AI în business-ul românesc, își pot compara rezultatele cu media din industria lor și pot ajunge, cu acordul lor, printre studiile de caz din cartea-ghid „România AI Ready”. Prima ediție a Indexului acoperă opt sectoare-cheie ale economiei: comerț și e-commerce, industrie și producție, IT și software, sănătate, construcții și imobiliare, servicii financiare și asigurări, transport și logistică, servicii profesionale și consultanță. Companiile interesate se pot înscrie pe haiwheel.brilu.ai.

Blocul operațional a adus cifre concrete și cazuri reale din implementări românești – Flaviana Rotaru (Ro Health) pe transformarea sistemelor reglementate, Doru Dima (Great People Inside) pe recrutarea în era AI, Georgian Roșu (Pluriva) pe fundamentele tehnice de ERP, Iulian Dumitru (Brilu) pe ROI din Sales & Marketing, Dr. Stefan Busnatu (UMCD) pe cele 5 procese unde AI funcționează deja în medicina românească și Cristian Onețiu (Bizz OS) pe managementul amplificat cu AI.

Ziua s-a încheiat cu două paneluri. Primul, „Industrii high-risk: cum se construiește cu AI când nu ai voie să greșești”, moderat de Av. Sergiu Vasilescu, i-a adus la aceeași masă pe Sorina Faier (Elite Search), Dr. Elena Martin (healthcare), Ioana Necula (Genesis College), Horia Botiș (DAIANA NATO), Călin Costinaș (Ex. Deputy Profi; Now: Expert retail & Board member) și Ruxandra Tătaru (AI Expo). Al doilea panel, „Manifestul OM+AI – Liderii care construiesc viitorul”, moderat de Florina Onețiu, a reunit contribuțiile autorităților române și europene, ale firmelor de consultanță, ale liderilor de business care construiesc deja cu AI și ale comunității de pionieri OM+AI: Oana Cociașu (RAC), Lucia Iliescu (Continental), prof. Robert Similea (Universitatea București), Denisa Tănase (my Geisha) și Mihai Morar (Fain și Simplu). La final, Manifestul OM+AI a fost semnat de pionierii primei comunități AI Ready din România.

„AI DAY a confirmat exact ce ne-am propus: că liderii de business din România sunt pregătiți să acționeze, nu doar să discute despre AI. Am văzut, într-o singură zi, avocați, reglementatori și lideri de business la aceeași masă, traducând legislația în pași concreți și strategia în cifre măsurabile. Cei 120 de lideri pleacă acasă cu un plan concret despre AI, nu cu încă o listă de întrebări”, a declarat Florina Onețiu.

România AI Ready – de la eveniment la mișcare națională

La AI DAY ROMÂNIA 2026 a fost lansată oficial inițiativa “România AI Ready”, care va culmina cu publicarea în noiembrie 2026 a unei cărți-ghid practice dedicate ecosistemului de business românesc. Volumul, coordonat de Romanian Innovation Cluster, va aduna în peste 170 de pagini contribuțiile autorităților române și europene, ale firmelor de consultanță, ale liderilor de business care construiesc deja cu AI și ale comunității de pionieri OM+AI.

Cartea va include radiografia adoptării AI în România cu date primare RIC, AI Act tradus pentru CEO, cadrul de implementare în pași concreți, cele 12 cronici sectoriale ale tranziției digitale, modele de calcul ROI, template-uri operaționale și harta de parcurs pentru primele 30, 60 și 90 de zile de implementare. Cartea va fi un instrument de lucru pentru orice lider de business care vrea să profite de revoluția AI, nu o reflecție academică despre ea.

Un parcurs strategic, nu două evenimente izolate

Cele două evenimente au format un parcurs continuu, conceput strategic. Informațiile aduse de la Bruxelles – despre AI în România, despre instrumentele europene de finanțare, despre modul în care AI Act se aplică în practică – au fost traduse imediat la București în pași concreți pentru companiile românești.

Cele 4 mesaje cheie cu care liderii au plecat acasă: România are talent, infrastructură și ecosistem – ceea ce lipsește este voința de a transforma colaborarea în acțiune la scară; AI Literacy este o obligație activă din februarie 2025, nu o opțiune pentru viitor; compliance-ul cu AI Act nu este un proiect juridic, este o transformare de business; avantajul competitiv în următorii 2-3 ani va aparține companiilor care construiesc fundațiile AI acum, în deplină siguranță juridică și operațională.

Ce urmează

Pentru perioada 2026-2027, Romanian Innovation Cluster anunță continuarea dialogului cu autoritățile europene și naționale, scalarea programului de AI Literacy pentru companii românești, lansarea programului AI în Școli ca pilot național și organizarea celei de-a doua ediții AI DAY ROMÂNIA în iulie 2027. Manifestul OM+AI rămâne deschis pentru semnături, iar comunitatea AI Ready din România începe acum primul nucleu fondator.

Autor

Related Topics:
Continue Reading

News

Romsilva a fost premiată de Camera de Comerț și Industrie București

Published

o zi ago

on

27/10/2026

By

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost premiată de Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București, fiind clasată pe locul I în domeniul agricultură, silvicultură și pescuit între firmele înregistrate în Sectorul 2 al Capitalei.

Evenimentul, desfășurat miercuri, la Palatul Camerei de Comerți și Industrie, a avut loc în cadrul Topului Firmelor din București, etapa pe sectoare.

La eveniment au participat Eleodor Olavi Nițescu, directorul Direcției Regenerare – Dezvoltare, și Bogdan Boghian, directorul Departamentului Comercial din cadrul Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, toate deținând certificarea managementului forestier la standarde internaționale, fiind unul dintre cei mai mari angajatori la nivel național și înregistrând profit semnificativ în fiecare an.

În ultimii ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a fost inclusă în mod constant în topul celor mai valoroase companii întocmit de revista economică ”Capital”.

 

Autor

Continue Reading

News

Pepcolandia 2026: 50 de proiecte locale au creat noi oportunități pentru 5.700 de copii și tineri

Published

o zi ago

on

27/10/2026

By

50 de organizații non-guvernamentale din 22 de județe și București au desfășurat 344 de activități pentru copii și tineri din comunități vulnerabile, în cadrul celei de-a VI-a ediții Pepcolandia, program derulat de Pepco România și implementat la nivel național de Asociația pastel.

O vizită la muzeu, o excursie într-un loc nou, accesul la un bazin de înot sau participarea la un atelier pot părea experiențe obișnuite ale copilăriei. Pentru o parte dintre copiii care au participat anul acesta la proiectele Pepcolandia, însă, ele au fost experiențe trăite pentru prima dată.

Ediția din 2026 a programului a ajuns la 5.706 copii și tineri din comunități vulnerabile, prin intermediul a 50 de organizații din 22 de județe și București. În perioada de implementare, ONG-urile finanțate au organizat 344 de activități, cu 12% mai multe decât cele planificate inițial și au mobilizat peste 500 de voluntari din comunitățile locale.

Rezultatele vin într-un context în care accesul la oportunități rămâne puternic influențat de situația socială a familiei. În 2025, România a avut una dintre cele mai ridicate rate de risc de sărăcie sau excluziune socială din Uniunea Europeană. În același timp, România a înregistrat cea mai mare rată de deprivare materială și socială severă din UE, în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 29 ani, conform Eurostat.

Ce înseamnă, în practică, accesul la oportunități

Proiectele finanțate prin Pepcolandia au acoperit educația non-formală, cultura, activitățile recreative și incluziunea socială. Beneficiarii au participat la activități de educație non-formală, iar alte proiecte au creat contexte în care copiii să descopere jocul, sportul, cultura sau locuri la care nu avuseseră acces până atunci: evenimente tematice, excursii, cursuri și activități extracurriculare, acțiuni în comunitate sau școli și activități dedicate jocurilor copilăriei.

Dincolo de numărul activităților, raportările celor 50 de organizații arată efecte legate de creșterea încrederii și a stimei de sine, îmbunătățirea cooperării și comunicării, dezvoltarea unor abilități practice, digitale și pe viață, precum și o mai bună exprimare a emoțiilor. În unele comunități, finanțarea a lăsat în urmă și resurse care vor putea fi folosite după încheierea programului: de la spații senzoriale și grădini, până la clase în aer liber și kituri pentru activități STEM.

„Când am lansat această ediție, am vorbit despre oportunități pentru copii și tineri. Acum putem vedea foarte concret ce înseamnă ele. Uneori este un curs sau un atelier, alteori este prima vizită la un muzeu, prima excursie sau primul contact cu un mediu în care un copil poate descoperi ceva nou despre el. Pentru noi, rezultatele Pepcolandia nu se măsoară doar în numărul de activități, ci și în accesul pe care reușim să îl creăm acolo unde aceste experiențe nu sunt, încă, firești pentru fiecare copil” – declară Ioana Ioniță, Regional Manager Pepco România.

99% dintre obiectivele asumate prin proiecte au fost atinse integral

Cele 50 de ONG-uri selectate în ediția din acest an au primit finanțări de câte 7.500 de lei, bugetul total al programului fiind de 375.000 de lei. Proiectele au fost implementate între lunile mai și septembrie 2026. La finalul ediției, 99% dintre cele 142 de obiective raportate de organizații au fost atinse integral, iar 82% dintre ele au atins sau au depășit numărul de beneficiari pe care și-l propuseseră.

„Cele 50 de proiecte ne-au arătat din nou cât de diferite pot fi nevoile de la o comunitate la alta, dar și cât de important este ca soluțiile să fie construite local. Pentru un ONG, un grant de acest tip poate însemna posibilitatea de a organiza o tabără, de a amenaja un spațiu în care copiii vor învăța și după încheierea proiectului sau de a le oferi acces la experiențe pe care altfel nu le-ar fi avut. Rolul nostru a fost să lucrăm aproape de organizații pe tot parcursul implementării și să urmărim nu doar dacă activitățile au avut loc, ci și ce au schimbat ele pentru copii” – completează Andreea Oprea, Director Executiv Asociația pastel.

Unul dintre elementele care au contribuit cel mai mult la rezultatele proiectelor a fost implicarea oamenilor și a organizațiilor din comunitate. În total, peste 500 de voluntari au susținut activitățile desfășurate la nivel local.

Autor

Continue Reading

News

România a trecut la ora de iarnă. Specialiștii avertizează despre efectele asupra organismului

Published

3 zile ago

on

25/10/2026

By

Foto: ProfiMedia

Ora de iarnă aduce o oră în plus de somn, dar și riscuri pentru sănătate.

România a trecut, în noaptea de sâmbătă spre duminică, la ora de iarnă, ora 4.00 devenind ora 3.00, iar ziua de 25 octombrie numărând, astfel, 25 de ore.

Paradoxal, deși am avut cea mai lungă noapte din an și am dormit cu o oră mai mult, în această perioadă este posibil să fim mai obosiți, irascibili și chiar depresivi.

Schimbarea ne poate influența bioritmul, iar cele mai vulnerabile sunt persoanele vârstnice și copiii.
Tracerea la ora de iarnă poate crea oboseală și probleme de concentrare, pot fi accentuate stările de depresie sau pot creşte anxietatea din cauza întunericului şi a frigului.

În plus, ne putem confrunta cu dereglări de somn, scăderea poftei de mâncare şi a capacităţii de muncă.

Specialiștii recomandă cinci reguli simple pentru a trece mai ușor peste această schimbare:

1. Nu dormi până la prânz duminică. Trezește-te la ora ta normală. Lasă lumina naturală să intre în casă, resetează creierul.

2. Mută cina mai devreme. Nu mânca greu după ora 20:00 în acest weekend. Digestia încetinește ceasul biologic.

3. Fără telefon cu o oră înainte de somn. Lumina albastră te păcălește că e încă vară. Duminică seara, carte în loc de TikTok.

4. Mișcare dimineața. 20 de minute de plimbare luni și marți dimineața fac mai mult decât o cafea în plus.

5. Nu te baza pe cafea. O cafea în plus nu compensează lipsa de somn, doar îți maschează oboseala și îți strică somnul de noapte.

Medicii de familie spun un lucru simplu: nu e vorba de o oră pierdută, e vorba de lumină. Corpul nostru reacționează când răsare și când apune soarele, nu la ce arată ceasul. Așa că în săptămâna asta, trăiește mai mult după soare și mai puțin după telefon.

În România, mecanismul de schimbare a orei a fost adoptat în 1932, ora de vară fiind introdusă între 22 mai – 2 octombrie. Din 1933 şi până în 1940 ora de vară era introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lunii octombrie. Între anii 1941 şi 1979 nu s-a mai folosit ora de vară. Din 1979 până în 1996 (cu mici excepţii) ora de vară se introducea la sfârşitul lui martie până la sfârşitul lui septembrie.

Din 1997 se trece la ora de vară începând cu ultima duminică din luna martie până în ultima duminică din luna octombrie.

Ora de iarnă va fi menținută până în ultimul weekend din luna martie 2027, când va reveni ora de vară, iar ceasurile vor fi date cu o oră înainte.

Autor

Continue Reading

Trending