În spatele unei manichiuri impecabile nu stau doar talentul și simțul estetic, ci și multă disciplină, tehnică și dorință continuă de perfecționare. Pentru Elena, pasiunea pentru unghii s-a transformat treptat dintr-o curiozitate descoperită în pandemie într-o profesie construită cu răbdare, muncă și dedicare. Astăzi, lucrând pe cont propriu, vorbește despre tendințele momentului, miturile din domeniu, importanța igienei și relația specială care se creează între tehnician și clientă.

Reporter: Cum ai descoperit pasiunea pentru această meserie și ce te-a determinat să devii tehnician de unghii?

Elena: Pasiunea pentru acest domeniu a existat încă din adolescenta, însa nu mi-am imaginat că poate deveni o profesie. În perioada pandemiei, din curiozitate si dorinta de a învăța ceva nou, mi-am achizitionat un set complet pentru manichiura tehnica si am inceput sa exersez cu ajutorul tutorialelor de pe YouTube. Rezultatele erau departe de ceea ce imi doream pentru ca manichiurile nu rezistau, iar atunci am inteles cat de importanta este tehnica folosita. Așa am decis sa urmez un curs acreditat. Am luat aceasta decizie cand inca eram in cautarea directiei profesionale. Eram in al doilea an de facultate, unde am studiat Publicitatea, insa mi-am dat seama ca nu ma regasam in acel domeniu. Cursul de manichiura a reprezentat inceputul unei noi etape, deoarece trainerul meu mi-a oferit oportunitatea de a lucra in salonul pe care îl deține.  Timp de un an si jumatate mi-am perfectionat tehnica si am invatat cat de importanta este relatia cu clientul. In prezent lucrez pe cont propriu si nu ma vad facand altceva.
Este un domeniu creativ care se afla intr-o continua evolutie. Tocmai acest lucru ma atrage cel mai mult, faptul ca exista mereu ceva nou de învățat.

Reporter: Care sunt cele mai solicitate modele și tehnici în această perioadă?

Elena: Tehnica slim ramane preferata clientelor mele, iar in sezonul de vara am observat o deschidere mai mare catre culori vibrante si design-uri creative cu elemente 3D sau picturi. De asemenea, tot mai multe cliente isi doresc o manichiura care sa le reprezinte, chiar si atunci cand aleg modele clasice, cauta un detaliu distinctiv care sa le personalizeze manichiura.

Reporter: Ce tendințe în materie de manichiură crezi că vor domina în următoarele luni?

Elena: Cu siguranta paleta cromatica se va schimba, odata cu sezonul rece. Vom observa multe manichiuri in nuante de bej, maro, burgundy si in general tonurile inchise de rosu vor fi cele mai solicitate. Daca in timpul verii predomina manichiurile indraznete si pline de culoare, toamna accentul este pe eleganta si simplitate.

Reporter: Ce părere ai despre trendul ”bare nails”? Crezi că tot mai multe cliente aleg un aspect natural al unghiilor sau manichiura cu gel și semiacril rămâne preferată?

Elena: Cred ca manichiura realizata cu material tehnic va ramane cea preferata de cliente. Pe langa aspectul estetic, aceasta ofera rezistenta si permite corectarea arhitecturii unghiei naturale, astfel incat rezultatul final sa fie unul armonios. Trendul „bare nails” este mai degraba potrivit persoanelor care au unghii naturale rezistente si bine intretinute, insa nu toate clientele pot obtine acelasi rezultat fara ajutorul materialului tehnic. In acelasi timp, este important de mentionat faptul ca aplicarea materialului tehnic nu inseamna automat un aspect artificial al manichiurii. In realitate, naturaletea rezultatului este data de tehnica de lucru si alegerea corecta a materialelor, adaptate fiecarui pat unghial.

Reporter: Cum poate o persoană să își mențină unghiile naturale sănătoase între programările la salon?

Elena: Unul dintre cele mai importante aspecte este purtarea manusilor pentru a proteja mainile atunci cand folosim produse de curatenie. Pe langa faptul ca anumite substante pot afecta rezistenta materialului tehnic, ele pot usca pielea si cuticulele. De asemenea, unghia naturala este poroasa si absoarbe apa, iar expunerea frecventa la umiditate duce la dilatarea acesteia. Astfel, materialul se poate desprinde, in special atunci cand se apropie momentul intretinerii. Un alt apect esential este respectarea intervalului de intretinere recomandat de tehnician, care se stabileste in functie de lungimea unghiilor si tehnica folosita. Astfel, daca programarile sunt efectuate la timp, mentinem un aspect estetic al mainilor si de asemenea, protejam unghia naturala.

Reporter: Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac clientele în îngrijirea unghiilor acasă?

Elena: Unul dintre cele mai frecvente obiceiuri pe care le observ este taierea cuticulelor acasa, intre programarile de la salon. De cele mai multe ori, acestea sunt taiate neuniform sau agresiv, ceea ce duce la un aspect franjurat si ingreuneaza obtinerea unui rezultat elegant la urmatoarea manichiura. Totodata, prin repetarea acestui obicei cuticula se ingroasa, devina dura sau chiar pot aparea straturi suplimentare de cuticula.

Reporter: Există diferențe între îngrijirea unghiilor în funcție de sezon?

Elena: Da, exista diferente. In sezonul rece, temperaturile scazute si aerul uscat favorizeaza deschidratarea pielii si a cuticulelor, motiv pentru care aplicarea zilnica a uleiului de cuticule si a cremei de maini sunt esentiale. Insa, indiferent de anotimp, recomand sa acordam aceeasi atentie ingrijirii mainilor noastre. O manichiura frumoasa nu inseamna doar material tehnic aplicat corect, ci si o piele si cuticule sanatoase si bine ingrijite.

Reporter: Ce semne arată că unghiile au nevoie de o pauză de la produsele tehnice?

Elena: In mod normal, daca materialul tehnic este aplicat si indepartat corect, iar intretinerile sunt efectuate la timp, unghia naturala nu are nevoie de pauze periodice. O situatie care ne arata faptul ca materialul trebuie indepartat este lipsa aderentei produsului cu placa unghiala, atunci cand unghiile devin sensibile si prezinta roseata. Acest lucru ne arata faptul ca mai multe straturi ale placii unghiale au fost exfoliate si este necesara o pauza de regenerare completa a unghiei naturale care poate dura intre 4-6 luni, in functie de lungimea patului unghial. In aceasta perioada, este bine sa ingrijim cuticulele si sa folosim produse destinate protejarii unghiei naturale. De asemenea, recomand curatarea profesionala a cuticulelor, astfel incat sa pastram un aspect ingrijit al mainilor.

„Calitatea materialelor este foarte importantǎ, iar acest aspect se observǎ prin rezistența produselor în timp”

Reporter: Cum alegi produsele cu care lucrezi și ce criterii consideri esențiale pentru calitatea lor?

Elena: De fiecare data aleg branduri cu experienta si o reputatie solida in domeniu. Pentru mine, calitatea materialelor este foarte importanta, iar acest aspect se observa prin rezistenta produselor in timp si prin formulele care ma ajuta la scurtarea timpului de lucru. Prefer produsele cu o consistenta usor de controlat, care se aplica uniform si ofera acel aspect natural si ingrijit al unghiei.

Reporter: Ce recomandări ai pentru persoanele care își rod unghiile și vor să renunțe la acest obicei?

Elena: Din experienta personala, pentru ca si eu mi-am ros unghiile o perioada, pot spune ca manichiura tehnica m-a ajutat sa renunt la acest obicei. Faptul ca aveam unghii care imi placeau foarte mult, m-a motivat sa le protejez, dar in timp. Manichiura in sine este doar un sprijin, nu o solutie. Renuntarea completa la acest obicei presupune multa rabdare si autocontrol, iar rezultatele apar treptat

Reporter: Cât de importantă este igiena într-un salon de manichiură și la ce ar trebui să fie atente clientele atunci când aleg un specialist?

Elena: Igiena reprezinta unul dintre cele mai importante criterii in functie de care ar trebui ales un salon de manichiura. Respectarea normelor de igiena si sterilizare este esentiala pentru siguranta clientelor si de aceea instrumentarul trebuie sa fie dezinfectat si sterilizat corespunzator. Intotdeauna el trebuie sa fie introdus intr-o punga speciala cu martor care dovedeste sterilizarea si care se deschide intotdeauna in fata clientei. De asemenea, suprafetele necesita dezinfectare dupa fiecare programare, iar zona de sterilizare trebuie sa fie dotata cu aparatura necesara dezinfectarii si sterilizarii (baie de ultrasunete, respectiv pupinel/autoclav).

Reporter: Care sunt cele mai frecvente mituri despre manichiura cu gel sau ojă semipermanentă?

Elena: Unul dintre cele mai raspandite mituri este faptul ca materialul tehnic subtiaza unghia. In realitate, materialul in sine nu cauzeaza subtierea, fie el gel sau baza rubber. Problemele apar in momentul in care placa unghiala este pregatita necorespunzator prin pilire excesiva sau atunci cand materialul este indepartat in mod agresiv, prin smulgere. Un alt mit este acela ca unghiile au nevoie periodic de o pauza ca sa „respire”. Placa unghiala, fiind formata din celule moarte bogate in cheratina, nu respira asemenea pielii. Exista insa situatii in care o pauza este recomandata. De exemplu atunci cand unghia a fost afectata de pilirea excesiva sau materialul a fost desprins fortat, provocand exfolierea straturilor placii unghiale.

Reporter: Ce modele sau culori sunt considerate “timeless” și nu se demodează niciodată?

Elena: Indiferent de tenditele momentului, manichiura cu french, baby boomerul/degrade-ul si manichiura rosie nu se demodeaza niciodata si raman cele mai solicitate. In cazul clientelor mele, aceste modele raman preferatele lor, deoarece sunt elegante, versatile si se potrivesc atat in viata de zi cu zi, cat si pentru ocazii speciale.

Reporter: Cum influențează rețelele sociale și platformele precum Instagram sau TikTok preferințele clientelor?

Elena: Am observat faptul ca retelele sociale sunt o sursa de inspiratie pentru cliente. Cele mai multe dintre ele au deja un stil bine definit, iar algoritmul afiseaza, de regula, modele care se potrivesc preferintelor lor. In acelasi timp, trendurile din online le incurajeaza, uneori, sa iasa din zona de confort si sa incerce culori, modele sau forme pe care, in mod normal, nu le-ar fi ales. Eu le incurajez sa experimenteze, intrucat manichiura este o forma de exprimare personala si de asemenea, incercand mai multe stiluri, ajungi sa descoperi ce te reprezinta cu adevarat.

Reporter: Ce sfat ai oferi unei persoane care își face pentru prima dată manichiura într-un salon?

Elena: Primul meu sfat ar fi sa analizeze foarte bine portofoliul tehnicianului. Retelele sociale reprezinta cartea de vizita a unui specialist si ofera o imagine clara asupra stilului de lucru si a tehnicilor pe care le stapaneste. De asemenea, recomand o discutie inainte de prima programare si eventual trimiterea unei fotografii cu unghiile in prealabil. Astfel, tehnicianul va sti care sunt particularitatile unghiei, ce tehnica trebuie sa foloseasca si care sunt mai exact nevoile clientei. O comunicare cat mai sincera si deschisa inca de la inceput este esentiala deoarece denota profesionalismul tehnicianului si ofera o imagine asupra experientei din salon.

Reporter: Dacă ai putea schimba o singură percepție greșită despre meseria de tehnician de unghii, care ar fi aceea?

Elena: Mi-as dori sa dispara perceptia ca meseria de tehnician de unghii este una usoara sau ca presupune putina munca, dar castiguri uriase. In realitate este o profesie care necesita foarte multa pregatire, disciplina si invatare continua. Rezultatele nu apar dupa un singur curs de baza. Inainte de a prelua cliente, sunt necesare multe ore de practica, de perfectionare si experienta acumulata in timp. In plus, nu este o meserie care implica doar partea tehnica. Este la fel de important sa dezvolti abilitati de comunicare, sa intelegi nevoile fiecarei cliente si sa construiesti o relatie bazata de incredere. De asemenea, pe langa investitia constanta in educatie, este necesara si investitia in produse calitative, echipamente si respectarea standardelor de igiena. Din punctul meu de vedere, un tehnician bun nu se diferentiaza doar prin manichiurile pe care le face, ci prin dorinta de a evolua permanent si prin responsabilitatea cu care isi practica meseria.

Anul 2026 este descris de astrologul Cristina Demetrescu, în cadrul podcastului Vin de-o poveste by Radu Țibulcă, ca un an plin de oportunități importante, lecții și transformări personale pentru toate zodiile, influențat puternic de mișcările planetare și tranzite majore.

2026 vine cu o energie diferită față de anii anteriori: mai puțin despre pregătire și mai mult despre acțiune. Este un an care cere poziționare clară, decizii ferme și asumarea propriului drum. Nu mai funcționează jumătățile de măsură sau amânările motivate de frică.

Horoscop 2026, previziuni generale cu Cristina Demetrescu

Tema generală a anului este despre creștere, muncă, responsabilități și fructificarea potențialelor naturale ale fiecărui semn zodiacal. 2026 nu este doar despre noroc „ușor”, ci mai degrabă despre cum ne asumăm oportunitățile și eforturile ce se ivesc, dar și cum reacționăm în fața transformărilor.

2026 este privit ca un an intens, dar plin de recompense, în care fiecare zodie trebuie să învețe, să muncească și să-și valorifice oportunitățile. Lecțiile astrale aduc atât provocări, cât și posibilități de creștere personală și profesională, iar modul în care ne adaptăm la ele poate face diferența între stagnare și evoluție.

Din punct de vedere simbolic, 2026 este un an de început, în care oamenii sunt provocați să iasă din așteptare și să facă primul pas, fie că vorbim despre carieră, relații sau direcție personală. Este anul în care curajul devine o competență esențială, nu un impuls de moment.

2026 nu promite confort, dar promite direcție. Este anul în care viața răspunde celor care aleg să nu mai stea pe margine.

La nivel colectiv, 2026 favorizează schimbările de paradigmă, repoziționările profesionale și proiectele care pornesc din autenticitate. Ce este construit pe compromis sau pe dorința de validare externă tinde să se clatine. În schimb, ceea ce pornește din convingere și claritate interioară are șanse reale să crească.

Pe plan personal, anul aduce întrebarea-cheie: „Unde aleg să fiu prezent(ă) cu adevărat?” Răspunsul la această întrebare face diferența între stagnare și evoluție în 2026.

Alina Moșneagu, judecător în cadrul Curții de Apel București, a acordat un interviu pentru juridice.ro în care vorbește despre procesul de pregătire și aptitudinile necesare unui judecător din România. De asemenea, Alina Moșneagu vorbește și despre cele două etape ale concursului pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și cum trebuie să se prezinte un candidat.  

Alina Matei: Multumesc, stimată doamnă judecător Alina Moșneagu, pentru timpul acordat cititorilor JURIDICE. Sunteți judecător la Curtea de Apel București. Vă propun să discutăm despre promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, din calitatea de candidat și anume cea de candidat care a constatat că în dreptul codului său nu apărea ”admis”. Nu este deloc ușor să vorbești despre un obiectiv care nu a fost atins, însă viața ne aduce și bucurii și ne-bucurii. O să vă rog să ne spuneți cum se face pasul spre un astfel de concurs, întrucât cea mai mare parte a judecătorilor se opresc la examenul de promovare la curtea de apel.

Alina Moșneagu: Eu vă mulțumesc pentru că ați apreciat că pot răspunde întrebărilor dumneavoastră într-o manieră care să trezească interesul cititorilor JURIDICE.ro, în condițiile în care, așa cum ați arătat, participarea mea la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție s-a încheiat după etapa interviului cu un alt calificativ decât cel de ,,admis’’.

M-ați întrebat cum se face pasul spre un astfel de concurs. Nu cred că există un răspuns general valabil, ține mai degrabă de o opțiune personală pe care o faci după un anumit parcurs profesional, având o vechime de cel puţin 18 ani în magistratură și un anumit standard al pregătirii profesionale și al activității pe care o desfășori zi de zi în vederea înfăptuirii unui act de justiție de calitate.

Pentru cititorii dumneavoastră ar putea fi interesant că am absolvit în calitate de șefă de promoție toate formele de învățământ parcurse începând cu liceul, continuând cu Facultatea de Drept din Iaşi și terminând cu Institutul Național al Magistraturii; în plus, la Facultatea de Drept am avut prima medie la examenul de admitere (în anul 1999), iar media tuturor anilor de studii a fost 10, respectiv la Institut am avut prima medie de admitere, iar media examenului de absolvire a fost, de asemenea, 10. Vă spun acestea (în speranţa că nu am depăşit limitele unei modestii adecvate), pentru că am convingerea că prima condiție pe care trebuie să o îndeplinească orice judecător este aceea de a se pregăti foarte serios și în mod constant.

O altă condiție cred că privește modul în care experiența profesională, abilitățile dobândite pe parcursul carierei în cadrul activității de judecător sau a activităților adiacente celei de judecată ar putea fi valorificate la nivelul instanței supreme. Cred că dincolo de aspirația personală de a evolua profesional este mai importantă contribuția pe care o poți aduce ca judecător – prin experiența acumulată și prin calitatea muncii depuse – la activitatea instanței în cadrul căreia activează corpul de elită al judecătorilor acestei țări. Dacă vrei să faci parte dintr-o elită trebuie să ai suficiente elemente care să te îndreptățească să crezi că poți desfășura o activitate demnă de o elită.

Acestea au fost motivele care, în esență, au stat la baza opțiunii mele de a face acest pas.

Alina Matei: Un judecător când redactează motivarea unei hotărâri judecătorești ar trebui să o facă ca și cum acea hotărâre ar urma să fie supusă evaluării de către o comisie, așa cum se întâmplă în cazul concursului de promovare la Înalta? Una dintre probele acestui concurs este evaluarea unor hotărâri ale candidatului.

Alina Moșneagu: Un judecător trebuie să redacteze hotărârea judecătorească în așa fel încât considerentele pe care se sprijină soluția pronunțată să fie înțelese de către justițiabil, el este beneficiarul actului de justiție. Cred că este o formă de respect față de cei care vin în fața noastră căutând dreptatea, dar și față de roba pe care o purtăm. Hotărârea judecătorească reprezintă rezultatul concret, sinteza operei de judecată, iar motivarea acesteia reprezintă argumentarea în scris a raţiunii ce-l determină pe judecător să adopte soluţia dispusă în cauză.

Aşadar, sub aspectul calității motivării, nu prezintă niciun fel de relevanță, din punctul meu de vedere, eventualitatea unei candidaturi la instanța supremă sau modul în care opinia publică s-ar putea raporta (pozitiv sau negativ) la hotărârea judecătorească. Standardul de calitate trebuie să fie același, fie că este vorba despre o cauză simplă, fie că se motivează soluția dată într-un dosar complex sau mediatizat. În realitate, orice cauză este importantă pentru cel care vine în fața judecătorului și trebuie tratată ca atare, cu atât mai mult în materie penală, unde soluţia pronunţată are întotdeauna un impact puternic asupra vieţii justiţiabilului.

Alina Matei: În mod normal, selecția hotărârilor făcând-o fiecare candidat, acesta alege sau ar trebui să aleagă din foarte multele hotărâri pe care le-a pronunțat pe acelea care l-ar avantaja. În concret, cum se face această selecție: ce alegi, ce dai de-o parte, ce prevalează – problema de drept (una e o renunțare la judecată, alta e o acțiune pauliană), calitatea, cantitatea, referirile la CCR, ÎCCJ, CJUE, CEDO, te încumeți să pui și acele hotărâri în care ai făcut opinie separată sau, din contră, treci peste ele?

Alina Moșneagu: Procesul de selecție a hotărârilor judecătorești este, potrivit legii în vigoare la acest moment, unul ce intră în atribuţiile comisiei de evaluare şi se realizează prin intermediul unui program informatic, respectiv sunt selectate aleatoriu un număr de 30 de hotărâri din toată perioada funcţionării la curtea de apel. Pe de altă parte, și candidatul poate depune, la momentul înscrierii, 10 hotărâri din întreaga perioadă în care și-a desfășurat activitatea la curtea de apel. Mie mi-a fost dificil, recunosc, să aleg aceste 10 hotărâri, pentru că în cei 11 ani de activitate la Curtea de Apel București – Secția a II-a Penală am soluționat foarte multe cauze, cu grad ridicat și foarte ridicat de complexitate, iar problemele de drept au fost extrem de variate și de interesante. Cred că în procesul de selecție prezintă relevanță hotărârile judecătorești care reflectă în mod real calitatea muncii depuse, iar eu am optat pentru hotărâri pronunţate în cauze care au necesitat un efort intelectual susţinut atât din perspectiva gestionării dosarului, cât şi sub aspectul problemelor de drept tratate. De-a lungul carierei (am 19 ani vechime în magistratură), am făcut o singură opinie separată, aşa încât nu am avut o problemă a selecţiei hotărârilor din această perspectivă.

Alina Matei: Avocații au un rol în procesul de selectare a judecătorilor pentru Înalta Curte. Prin intermediul baroului, sunt invitați să își spună părerea cu privire la interacțiunile cu judecătorii candidați. La fel ca și colegii de instanță ai candidatului, avocații pot contribui la conturarea tabloului/profilului judecătorului. Nu știu câți avocați au timp să scrie despre candidații judecători pentru Înalta. În sala de judecată, acest rol al avocatului în relația judecător – avocat apare în gândurile unui judecător?

Alina Moșneagu: Sigur că apare și este firesc să fie așa. Judecătorul, mai ales în materie penală, interacționează foarte mult cu avocatul în sala de ședință, iar exercitarea unor roluri diferite în procesul penal nu este incompatibilă cu existența unei contribuții comune la realizarea unui act de justiție echitabil. Judecătorul, la fel ca avocatul sau procurorul, are rolul lui bine definit, nu este nici acuzator, nici apărător, ci trebuie să asigure echilibrul și să adopte un comportament caracterizat de respect și bună credință față de toți participanții la procesul penal. Cu toții suntem oameni, cu toții putem greși, câteodată fermitatea manifestată în sala de ședință poate avea un grad mai mare sau mai mic de adecvare, dar dacă există comunicare activă, bună credință, empatie și știință de carte cred că interacțiunea din sala de ședință nu se poate realiza decât în mod profesionist. Suntem profesionişti ai dreptului și ne comportăm ca atare.

Alina Matei: Interviul, cea de-a doua probă a concursului, este transmis live. Transparență care poate crea stres pentru candidat. Însă valoarea curajului, din această perspectivă, ar trebui să fie una asumată de orice candidat. Interviul nu este o poezie pe care o înveți și pe care o repeți în fața membrilor CSM. Cum se pregătește un astfel de interviu, din punctul dumneavoastră de vedere?

Alina Moșneagu: Exercitând pentru o perioadă atât de îndelungată profesia de judecător, te obișnuiești să fii persoana care are controlul, care adresează întrebările și stabilește regulile după care se desfășoară o ședință de judecată. În cadrul interviului, lucrurile stau diferit, aspect care poate fi perceput ca fiind mai puțin confortabil, mai ales în contextul emoţiilor care sunt inerente participării la o astfel de procedură. Pentru mine, însă, a fost o experiență benefică, în primul rând pentru că a avut caracter de noutate, iar în al doilea rând pentru că prestaţia la interviu implică, din punctul meu de vedere, adoptarea unei conduite care să reflecte personalitatea candidatului şi să respecte limitele obligaţiei de rezervă, inclusiv în situaţia în care se ating subiecte de maxim interes public, întrucât viaţa profesională continuă şi după interviu, indiferent de rezultatul primit.

Alina Matei: Interviul scoate la iveală evaluarea pe care o fac alte persoane cu privire la candidați, în speță colegii, evaluare materializată într-un raport al Inspecției Judiciare. Și este foarte bine că procedura impune acest standard. Măsura interviului din punctul de vedere al membrilor CSM este de a valida sau nu raportul Inspecției (în sensul admiterii sau respingerii) sau de a se convinge ex propriis sensibus dacă standardele pentru funcția de judecător la Înalta Curte sunt îndeplinite sau nu de fiecare candidat în parte?

Alina Moșneagu: Nu vă pot prezenta perspectiva membrilor CSM, nu sunt în măsură să o fac, dar pot spune că potrivit legii evaluarea candidaţilor se face atât pe baza raportului Inspecţiei Judiciare, cât şi a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, precum şi a aspectelor ridicate în cadrul discuţiilor.

Cred că misiunea inspectorului judiciar care întocmeşte raportul este una dificilă, acesta trebuie să redacteze raportul în urma discuţiilor pe care le are atât cu colegii, cât şi cu conducerea instanţei unde candidatul îşi desfăşoară activitatea şi trebuie să realizeze o formă integrată a raportului pe baza opiniilor exprimate sub protecţia anonimatului de interlocutori, fie că este un singur interlocutor de o opinie şi alţi 10 de altă opinie, fie că opiniile exprimate sunt unanime sau împărţite echilibrat.

După părerea mea, un judecător nu îşi propune şi nici nu trebuie să îşi propună să fie o persoană ce se bucură de popularitate tocmai prin prisma naturii profesiei. El trebuie să acţioneze potrivit legii, să decidă în conformitate cu legea şi cu probele din dosar şi respectând normele de conduită, indiferent de modul în care este evaluată din exterior o astfel de conduită la un anumit moment.

Alina Matei: Proba interviului nu poate fi contestată. Dacă ar fi fost posibilă contestarea interviului, ați fi făcut-o?

Alina Moșneagu: Nu aș face o astfel de contestație, chiar dacă ar fi posibilă. Prin participarea la concurs mi-am asumat modul de desfășurare a procedurii și am înțeles modalitatea în care se realizează interviul. Indiferent de opiniile noastre personale, evaluarea efectivă a modului în care candidatul se raportează la valori precum independenţa justiţiei, a competenţelor umane şi sociale ale candidatului ori a conduitei profesionale a acestuia intră în atribuţiile CSM, conform procedurii reglementate de lege.

Alina Matei: După aflarea rezultatului negativ la acest concurs, ce v-a făcut să nu vă pierdeți încrederea în dumneavoastră sau speranța?

Alina Moșneagu: Ați spus la început că viața ne oferă bucurii și ne-bucurii. Eu prefer să le spun experiențe, care ne ajută să evoluăm, să învățăm și să ne pregătim pentru alte experiențe și provocări pe care cu siguranță viața profesională ni le va oferi. Am atins un nivel suficient de maturitate personală și profesională încât să mă raportez echilibrat la relevanța sau importanța unei experiențe prin care am trecut. În același timp, pot să vă spun că după aflarea rezultatului am primit atât de multe mesaje și telefoane de la colegi, nu doar din Bucureşti, ci din toată țara, am avut parte de atât de multe gânduri frumoase încât m-au copleșit, recunosc. Cu unii colegi nu mai vorbisem de foarte mult timp și surpriza a fost cu atât mai mare. Iar pe această cale vreau să le mulțumesc tuturor celor care au fost alături de mine, mi-au făcut o mare bucurie, de care poate că nu aș fi avut parte în ipoteza unui rezultat pozitiv.

Revenind la întrebarea dumneavoastră, nici nu poate fi vorba de pierdut încrederea. Am întâlnit oameni extraordinari în această profesie, colegi dedicați, de la care am avut de învățat atât de multe și împreună cu care am reușit să ne punem în valoare reciproc. În prima ședință la Curtea de Apel București am intrat în compunerea unui complet de judecată – eu fiind președinte de complet – alături de un coleg judecător care avea atâţia ani de magistratură câți ani aveam eu de viață, a fost o experiență unică pe care mi-o amintesc cu drag oricând. Acestea sunt momentele care, în opinia mea, ne definesc cariera, ne formează ca oameni, ca profesioniști ai dreptului și mai puțin rezultatul – fie el și negativ – la un concurs.

Alina Matei: Dacă vă doriți să ajungeți judecător la Înalta Curte, înseamnă că trebuie să participați la următorul concurs. Sau…? Și o să vă rog să continuați.

Alina Moșneagu: Mi-e greu să vă răspund la această întrebare, pentru că încă nu am luat o decizie în acest sens. Accesul la Înalta Curte nu reprezintă pentru mine un obiectiv ce neapărat trebuie atins. Din perspectiva carierei, poți evolua profesional extraordinar și la Curtea de Apel București, cazuistica este extrem de variată și complexă, iar volumul de muncă depăşeşte deseori cote umane. Pentru mine accesul la instanţa supremă s-ar putea realiza, cred, doar dacă aș avea sau ar exista convingerea că aș putea aduce în mod real o contribuție de calitate la activitatea instanţei, dacă experiența mea profesională ar putea fi valorificată și ar putea contribui la un act de justiție la nivel superior, conform cu așteptările legitime ale justițiabilului. Până la urmă, trebuie să ajungi într-un loc doar dacă este nevoie de tine şi când este nevoie de tine.

Aşadar, nu exclud de plano o nouă candidatură în viitor, însă nici nu pot afirma că trebuie să particip la următorul concurs.

Alina Matei: Care este ultima carte citită?

Alina Moșneagu: Frumoasă întrebare. Este vorba despre o carte recitită, pentru că băiatul meu cel mare este proaspăt licean și mi-am propus să recitesc cărțile aflate pe lista lui de lecturi pentru a putea avea discuții aplicate cu el pe marginea acestor romane. E un copil tare conștiincios și exigent, așa că nu pot fi nepregătită la discuții. Este vorba despre O mie nouă sute optzeci şi patru de George Orwel.

Alina Matei: Un mesaj, vă rog, pentru cititorii J și pentru cei care fac J.

Alina Moșneagu: Indiferent de domeniul în care vă desfăşuraţi activitatea, siguranța evoluției dumneavoastră profesionale este dată de pregătire, este singurul lucru care, după părerea mea, poate să ajute cu adevărat. În ceea ce mă privește, nu am avut niciodată un alt ajutor decât cel dat de pregătirea mea profesională, care a făcut posibilă depășirea unor momente dificile, a concursurilor și, mai ales, a făcut ca în mediul juridic în care am evoluat să nu întâlnesc persoane care să adopte o conduită cu eventuale conotaţii ireverenţioase la adresa activităţii mele.

Alina Matei: Mulțumesc pentru că ați stat de vorbă cu mine!

Alina Moșneagu: Eu vă mulţumesc pentru amabilitatea de a vă fi gândit la mine și mulțumesc anticipat celor care vor citi aceste câteva gânduri.