Connect with us

Social

Numărul deceselor este cu 1,5 mai mare decât cel al nașterilor în noiembrie 2022. Care a fost situația în aceeași perioadă a anului trecut

Published

on

Sursa foto: Pexels

Institutul Național de Statistică anunță că în noiembrie 2022 sporul natural a fost unul negativ. Datele preluate de news.ro arată că pe parcursul lunii s-au înregistrat 20.344 de decese (10.558 bărbaţi şi 9.786 femei). Numărul este cu 1.1.51 mai mic decât cel înregistrat în luna octombrie. Numărul nou-născuților este de 13.205 copii, cu 1.930 mai puţini copii decât în luna octombrie 2022. Astfel, numărul de decese este cu 1,5 mai mare decât numărul nașterilor, sporul înregistrat fiind unul negativ.

Sporul natural în luna noiembrie 2022

„În noiembrie 2022 s-a înregistrat naşterea a 13.205 copii, cu 1.930 mai puţini copii decât în luna octombrie 2022. Numărul deceselor înregistrate în luna noiembrie 2022 a fost de 20.344 (10.558 bărbaţi şi 9.786 femei), cu 1.151 decese (694 bărbaţi şi 457 femei) mai puţine decât în luna octombrie 2022. Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub 1 an, înregistrate în luna noiembrie 2022 a fost de 89 copii, în creştere cu 8 faţă de luna octombrie 2022. Conform graficului de mai jos, în anul 2020 numărul deceselor a crescut semnificativ în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie faţă de aceleaşi luni din anul 2019, iar în lunile ianuarie-februarie 2021 se observă un trend descrescător al numărului de decese faţă de ultimele luni ale anului 2020, numărul acestora rămânând în continuare mai ridicat decât cel înregistrat în aceleaşi luni ale anului precedent. În contextul pandemiei COVID19, în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creştere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, iar în ultimele două luni ale aceluiaşi an s-a înregistrat un trend descrescător al numărului de decese de la o lună la alta; în luna februarie 2022 se observă o nouă creştere a numărului de decese, în perioada martie-iunie, precum în lunile septembrie şi noiembrie 2022 se revine la un trend descrescător, iar în lunile iulie-august şi în luna octombrie se înregistrează o creştere a numărului de decese faţă de lunile precedente”, arată datele INS, preluate de news.ro.

66,6% din totalul deceselor înregistrat în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 70 de ani

Datele prezentate de INS arată că cele mai multe decese sunt înregistrate în rândul persoanelor cu vârsta de cel puțin 70 de ani, mai exact 66,6% din totalul deceselor. Acest procentaj este împărțit pe vârste în următorul raport: 41,7 % (41,78.478 decese) reprezintă persoane în vârstă de 80 ani; 24,9% (5.058 decese) în rândul persoanelor de 70-79 ani şi 18,4% (3.736 decese) în rândul persoanelor în vârstă de 60-69 ani. Cele mai puţine decese au fost înregistrate la grupele de vârstă 0-4 ani (118 decese), 20-29 ani (85 decese) şi 5-19 ani (50 decese).

Din totalul de 20.344 de decese, cele mai multe persoane decedate în luna noiembrie 2022 au avut drept cauze: bolile aparatului circulator (11.152 persoane, reprezentând 54,8%); tumorile (3.797 persoane, reprezentând 18,7%); bolile aparatului respirator (1.696 persoane, reprezentând 8,3%). 

Din numărul de 20.344 de decese, în mediul urban s-a înregistrat decesul a 10.106 persoane (5.222 bărbaţi şi 4.884 femei) sunt din mediul urban, iar 10.238 persoane (5.336 bărbaţi şi 4.902 femei) din mediul rural. 

Datele pentru luna noiembrie 2022 în comparație cu cele din noiembrie 2021

Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sporul natural negativ a scăzut semnificativ, de la -23.186 persoane în luna noiembrie 2021 la -7.139 persoane în luna noiembrie 2022. 

Numărul născuţilor-vii înregistrat în luna noiembrie 2022 a fost mai mare cu 164 decât înregistrările din anul precedent. 

Numărul persoanelor care au decedat în luna noiembrie 2022 a fost cu 15.883 mai mic faţă de luna noiembrie 2021, cifrele fiind în descreștere pentru decesele din cauza bolilor aparatului respirator, bolile aparatului circulator și tumorilor. 

Totuși, numărul copiilor cu vârsta sub un an care au decedat a fost cu 19 mai mare în luna noiembrie 2022 decât cel înregistrat în luna noiembrie 2021.

Căsătorii și divorțuri înregistrate în noiembrie 2022

INS oferă informații și despre numărul de căsătorii și divorțuri înregistrate în România în luna noiembrie 2022. Numărul căsătoriilor a fost, în luna noiembrie 2022, cu 1.825 mai mare decât cel înregistrat în aceeaşi lună din anul precedent, iar divorțuri cu 375 mai puține decât în noiembrie 2022. Odată cu încheierea pandemiei a fost observat un trend negativ al numărului de decese, dar unul pozitiv în ceea ce privește nașterile. De asemenea, au fost înregistrate mai multe căsătorii în lunile februarie, aprilie, mai, iunie, octombrie şi noiembrie 2022 faţă de aceleaşi luni din anul 2021.

„Pentru o caracterizare completă a fenomenelor demografice înregistrate în perioada martie 2020 – noiembrie 2022, în contextul pandemiei COVID19, trebuie avut în vedere faptul că prevederile ordonanţelor militare au introdus anumite limitări în posibilitatea de desfăşurare a unor evenimente cu mai mult de 3 persoane, au limitat deplasările în afara locuinţei şi în afara localităţii, au suspendat activităţile în spaţii închise, au determinat Uniunea Notarilor Publici să amâne termenele pentru dosarele de divorţ aflate pe rol după sistarea stării de urgenţă. De asemenea, prevederile Hotărârilor de Guvern pentru perioada stării de alertă au impus anumite limitări în ceea ce priveşte numărul persoanelor care se pot întâlni în locurile publice, precum şi prevederi privind organizarea de evenimente la un număr foarte mic de participanţi ori s-au impus măsuri de carantinare a unor localităţi şi s-au suspendat, din nou, unele activităţi în spaţii închise. Datele trebuie interpretate în corelare cu informaţiile din surse administrative, în special cele publicate de Ministerul Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică”, arată INS, citat de news.ro.

Continue Reading

Social

Creștere anuală de până la 10 procente a pieței de îmbrăcăminte premium masculină

Published

on

Piața de îmbrăcăminte premium masculină din România este estimată la 250–400 de milioane de euro anual, dintr-un total de 5–6 miliarde de euro, iar segmentul de tailoring și produse la comandă reprezintă aproximativ 80–150 de milioane de euro. În timp ce piața generală crește cu 5–10% pe an, zona de personalizare avansează mai accelerat, cu 10–15%, de până la trei ori mai rapid decât retailul clasic.

În același timp, comportamentul de consum s-a schimbat semnificativ: clienții cumpără mai rar, dar investesc în produse de calitate superioară. Deși segmentul prêt-à-porter domină încă piața, cu o pondere de 70–80%, acesta pierde treptat teren în favoarea soluțiilor personalizate. Bucureștiul concentrează 60–70% din consum, fiind urmat de orașe precum Cluj, Timișoara și Iași, iar clientul premium se remarcă prin fidelitate și un buget anual dedicat garderobei cuprins între 1.500 și peste 7.000 de euro.

Piața de îmbrăcăminte premium masculină accelerează în România. Creștere de  5%-10% anual 

Piața de îmbrăcăminte premium masculină din România traversează una dintre cele mai interesante perioade din ultimul deceniu, cu un ritm de creștere estimat între 5% și 10% anual. Dincolo de cifre, însă, transformarea este una structurală.

Segmentul de made-to-measure și bespoke (la comandă) crește cu 10–15% anual, de două până la trei ori mai rapid decât retailul clasic premium care avansează într-un ritm de 3–5%. Această diferență marchează o schimbare clară în comportamentul consumatorilor: de la achiziții frecvente și orientate spre volum, la alegeri mai rare, dar mult mai bine fundamentate.

După perioada pandemică, consumul s-a mutat din zona de necesitate în zona de alegere conștientă. Clienții sunt mai informați, mai selectivi și mult mai atenți la calitate, material și construcția produsului. Practic, asistăm la o tranziție de la „a cumpăra mai mult” la „a cumpăra mai bine”. Alexandru Tudoroiu, Fondator & CEO MARSAY

Piața totală de fashion din România este estimată la 5–6 miliarde de euro anual, iar segmentul premium masculin reprezintă între 5% și 8%, adică aproximativ 250–400 milioane de euro. Zona pe care activăm noi, de tailoring, made-to-measure și branduri premium autentice este estimată între 80 și 150 milioane de euro anual.

Vezi și: Albul impunător, Institutul Pantone a decis culoarea anului 2026

În prezent 70–80% din piață este reprezentată de prêt-à-porter premium, iar 20–30% aparține segmentului made-to-measure și bespoke. Cu toate acestea, segmentul personalizat este cel care va dicta ritmul pieței în următorii ani. Se conturează câteva direcții majore, care vor accelera această transformare:

  • Quiet luxury – consumatorii se îndepărtează de logo-uri și se apropie de calitate reală și execuție
  • Personalizare – nevoia de control asupra produsului final devine standard, nu excepție
  • Versatilitate – garderoba se adaptează unui stil de viață dinamic, la granița dintre formal și casual”

Clientul premium masculin din România are, în general, între 28 și 55 de ani, este antreprenor, executiv sau activează în profesii liberale și are un venit peste medie. Este expus la piețe externe, călătorește frecvent și are un nivel ridicat de educație estetică. Nu cumpără doar haine, ci caută o imagine coerentă și o experiență personalizată.

Comportamentul este unul calculat și orientat pe termen lung. În medie, achiziționează 1–2 costume pe an, completate de piese precum cămăși, încălțăminte sau tricotaje. Bugetul anual variază între 1.500 și peste 7.000 de euro, în funcție de client. Un aspect important este recurența – odată câștigat, clientul devine fidel și revine constant.

Consumul este puternic concentrat în marile orașe: Bucureștiul generează 60–70% din piață, urmat de Cluj, Timișoara și Iași. În același timp, crește constant interesul din provincie, susținut de servicii precum travelling tailor, care extind accesul la produse personalizate.

Piața rămâne însă într-o etapă de maturizare, cu câteva provocări clare: confuzia între premium și luxury real, competiția bazată pe preț, nu pe valoare, presiunea fast fashion și a platformelor online, lipsa unei experiențe coerente oferite clientului.

Brandurile care vor câștiga nu vor fi cele care vând produse, ci cele care construiesc relații și experiențe.

Alexandru Tudoroiu, Fondator & CEO MARSAY:

MARSAY se poziționează în zona premium personalizat, la intersecția dintre tailoring clasic, lifestyle contemporan și experiență. Brandul pune accent pe relația directă cu clientul și pe înțelegerea contextului în care acesta își va purta ținutele. Prin servicii precum travelling tailor și o abordare curatorială, MARSAY nu oferă doar produse, ci construiește o identitate vestimentară adaptată fiecărui client.” 

Continue Reading

Social

Director ELCEN trimis în judecată pentru corupție: poate reveni în funcție sau este blocat de certificatul ORNISS

Published

on

elcen mita penal bucuresti

Între decizia instanței și realitatea din companiile de stat

Cazul directorului ELCEN trimis în judecată pentru corupție scoate la iveală o problemă mai largă din sistemul public: diferența dintre ceea ce este permis legal și ceea ce este posibil în practică. După ridicarea unor restricții, inclusiv interdicția de a părăsi țara, apare întrebarea firească dacă acesta poate reveni la conducerea companiei.

Răspunsul nu este unul simplu. Din punct de vedere juridic, există premisele unei reveniri. Din punct de vedere administrativ și instituțional, apar însă obstacole greu de trecut.

Prezumția de nevinovăție permite, dar nu garantează

În legislația românească, trimiterea în judecată nu echivalează cu o condamnare. Prezumția de nevinovăție funcționează, iar în lipsa unei interdicții explicite impuse de instanță, o persoană poate ocupa o funcție de conducere.

În cazul ELCEN, dacă nu există o măsură care să interzică exercitarea funcției, revenirea ar putea fi posibilă din punct de vedere formal. Totuși, această interpretare rămâne incompletă fără analiza condițiilor specifice unei companii strategice.

Certificatul ORNISS, bariera care schimbă totul

ELCEN operează într-un domeniu sensibil, iar funcția de director implică acces la informații clasificate. Pentru acest lucru este necesar certificat ORNISS, iar aici apare blocajul real.

Conform legislației privind protecția informațiilor clasificate, evaluarea pentru obținerea autorizației include criterii stricte legate de integritate și riscuri de securitate. În cazul unei persoane trimise în judecată pentru corupție, aceste criterii devin decisive.

Vezi și Minimalism & Căldura Toamnei: Cum să Găsim Echilibrul Perfect în Designul Interior

Fără certificat ORNISS, conducerea efectivă a companiei nu este posibilă. Astfel, chiar dacă numirea ar putea fi realizată formal, exercitarea atribuțiilor ar fi blocată.

Criteriul de integritate în conducerea ELCEN

Legea guvernanței corporative introduce un alt filtru important: reputația. Pentru funcțiile de conducere din companiile de stat, integritatea și credibilitatea sunt esențiale.

În acest context, Consiliul de Administrație și Ministerul Energiei trebuie să analizeze nu doar legalitatea unei eventuale numiri, ci și impactul asupra imaginii și funcționării companiei. O persoană trimisă în judecată pentru corupție poate îndeplini formal condițiile legale, dar poate ridica probleme serioase de oportunitate.

O revenire posibilă pe hârtie, dar improbabilă în realitate

Situația de la ELCEN arată clar cum funcționează mecanismele statului în astfel de cazuri. Legea nu interzice explicit revenirea unui director trimis în judecată, însă condițiile reale – în special certificatul ORNISS și criteriile de integritate – pot bloca efectiv această posibilitate conform Integralnews.ro.

În final, discuția nu mai este doar despre ce permite legea, ci despre cum funcționează instituțiile. Iar în acest caz, chiar dacă revenirea pare posibilă juridic, ea rămâne, în mod concret, puțin probabilă.

Continue Reading

Social

COFFeEAST 2026 la Romexpo: festivalul care transformă cafeaua în stil de viață

Published

on

Bucureștiul devine epicentrul culturii cafelei din Europa de Est în perioada 20-22 martie 2026. Festivalul regional COFFeEAST revine cu cea de-a treia ediție în Pavilionul Central de la Romexpo, reunind peste 200 de expozanți din 14 țări. Evenimentul promite o experiență complexă care îmbină industria creativă cu stilul de viață contemporan.

Peste 200 de expozanți și experiențe senzoriale la Romexpo

Ediția din acest an este construită în jurul ideii de comunitate și inovație. Vizitatorii vor avea ocazia să interacționeze cu barista de top, prăjitori artizani, designeri și producători de tehnologie. Programul dens include peste 35 de sesiuni de dialog și ateliere practice, oferind participanților șansa de a învăța secretele unei cafele perfecte preparate acasă.

Mihai Panfil, fondatorul festivalului, subliniază importanța acestui eveniment pentru piața regională: „Faptul că festivalul a generat un răspuns atât de bun ne dă încredere că COFFeEAST își poate consolida rolul de catalizator pentru o piață a cafelei tot mai matură și mai diversă”.

COFFeEAST

COFFeEAST

Competiții spectaculoase și muzică live

Punctul central al festivalului este GreatEast Cup, o competiție dedicată barista care pune la bătaie premii totale de 4000 de euro. Jurizarea va fi asigurată de profesioniști recunoscuți internațional. Pentru pasionați, noutatea acestei ediții este Latte Art Throwdown, unde creativitatea în desenul cu lapte va fi recompensată cu espressoare performante.

Vezi și De ce este servită cafeaua alături de un pahar cu apă – explicația specialiștilor

Atmosfera va fi completată de scena secundară dedicată concertelor acustice. Artiști precum Om la Lună, Ana Coman sau Corina Sîrghi vor susține recitaluri live, alături de sesiuni de pian și DJ sets, oferind vizitatorilor un mix între relaxare și energie urbană.

Mai multe pe Informateca.ro

Continue Reading

Trending