Miercuri, Parlamentul European a votat o rezoluție care prevede că România trebuie să fie acceptată în zona Schengen până la sfârșitul anului 2023 și, de asemenea, vor fi calculate cheltuielile financiare suferite de țara noastră din cauza respingerii aderării în decembrie 2022 din cauza vetoului Austriei, scrie libertatea.ro.
Pe 8 decembrie 2022, în cadrul ședinței Consiliului Justiției și Afacerilor Interne, Austria a votat împotriva aderării României la zona Schengen. Deoarece țara noastră a primit vot comun cu Bulgaria, iar Olanda a votat împotriva aderării acestei țări, România a primit două voturi contra. Deoarece pentru aderarea la Schengen este nevoie de vot în unanimitate în Consiliul Uniunii Europene, țara noastră nu a fost acceptată.
România cere respectarea drepturilor fundamentale europene
Fostul ministru al energiei Răzvan Nicolescu, prin Asociaţia pentru Energie Curată şi Combaterea Schimbărilor Climatice a depus o petiție prin care cere anularea vetoului Austriei, dar include și pierderile financiare înregistrate de România după respingerea aderării la zona Schengen și se cer evaluări și mecanisme pentru despăgubirea țării noastre.
„Cerem Parlamentului European şi Comisiei Europene să folosească toate instrumentele disponibile, aşa cum au făcut-o şi în alte speţe, în aşa fel încât să apere drepturile cetăţenilor români încălcate în această situaţie. Eu cred că în acest an avem un context mai dificil decât cel de anul trecut, pentru că suntem mai aproape de alegerile pentru Parlamentul European şi mai aproape de alegerile din Austria”, a declarat europarlamentarul social-democrat, Victor Negrescu, citat de sursa menționată anterior.
Citește și: OFICIAL | Restaurantul Taverna Sârbului dezminte informațiile eronate apărute în presă. În urma incidentului nu sunt victime, locația nu a ars complet
526 de voturi pentru anularea vetoului Austriei împotriva aderării României la zona Schengen
Petiția a stat la baza unei rezoluții dezbătute astăzi în Parlamentul European și care a fost adoptată cu 526 de voturi pentru, 57 voturi contra și 42 de abțineri.
Chiar dacă rezoluțiile din Parlamentul European nu au valoare juridică obligatorie, acestea sunt importante pentru transmiterea unor mesaje politice și au un impact semnificativ în procesul decizional al Uniunii Europene.