Turismul dentar – un fenomen global în creștere

Știați că, în fiecare an, milioane de oameni trec granițele țărilor lor nu pentru vacanțe exotice, ci pentru un zâmbet nou? Piața globală a turismului dentar a ajuns la 8,55 miliarde de dolari în 2024 și se estimează că va atinge 62,65 miliarde de dolari până în 2034.

Ce se ascunde în spatele acestor cifre? O realitate simplă: un implant dentar care costă 2000 de euro în Germania poate fi făcut la un sfert de preț în România, fără compromisuri la calitate. Pentru cineva care lucrează în Londra și are nevoie de o reabilitare orală completă, diferența poate însemna economii de 10.000-15.000 de euro.

În 2023, peste 30.000 de pacienți internaționali au venit în România pentru tratamente medicale, în special pentru stomatologie iar sumele cheltuite de străini în clinicile din România au depășit 20 de milioane de euro.

Pentru românii din diaspora, turismul dentar înseamnă șansa de a combina vizita la dentist cu timp petrecut cu familia, totul la un cost care, în Occident, ar acoperi doar consultația inițială. În plus, cererea pentru proceduri estetice precum fațete, implanturi sau reabilitări orale e într-o creștere mai mult decât semnificativă. Vorbim de aceeași tehnologie digitală, medici cu pregătire vest-europeană, dar la 50-70% din prețul din Vest. Și, ca bonus, o vacanță autentică în București.

De ce România devine un Hub pentru tratamente dentare?

Prețurile pentru tratamentele dentare în România sunt cu 50-70% mai mici decât în Europa de Vest, iar pentru proceduri complexe precum implanturile dentare sau reabilitările orale complete, diferența poate ajunge până la 81%.

Dar hai să clarificăm ceva: ieftin nu înseamnă “de ocazie”. Medicii stomatologi care fac implanturi dentare din România sunt formați în aceleași universități vest-europene unde profesorii se conformează standardului științific. Clinicile au scanere intraorale 3D care arată ca gadget-uri din Star Trek, planificarea digitală a zâmbetului și implanturile se fac cu ajutorul celor de la Straumann sau Nobel Biocare – branduri pe care le recunoști din cataloagele glossy. Diferența? Chiria pentru un cabinet stomatologic în București nu costă cât un penthouse în Mayfair. Nici salariile medicilor nu trebuie să acopere ipoteci londoneze. Rezultatul constă în aceeași calitate, fără markup-ul vest-european.

Și apoi e partea logistică și turistică. Bucureștiul are zboruri directe către 133 de destinații. Sunt mai multe zboruri decât orașe în care ai fost probabil. Low-cost-urile te aduc aici cu prețul a două, poate trei cocktailuri în Ibiza. Un hotel decent în centru costă cât parcarea pe o zi în Londra, iar la restaurant mănânci bine cu bani de Uber. Deci vii pentru tratament, dar pleci cu Instagramul plin de poze din Centrul Vechi, cu amintiri de la terase sau parcuri, și cu un zâmbet nou care te-a costat cât o vacanță obișnuită. Aici, vacanța e bonusul. Zâmbetul e investiția.

Cele mai căutate proceduri dentare

În țara noastră, fațetele dentare rămân procedura cea mai solicitată. Ele sunt foi subțiri de ceramică care corectează forma, culoarea sau alinierea dinților în interval de 5-7 zile, cu durabilitate de până la 20 de ani. În România, costurile încep de la 1.400-1.500 de euro pentru 4 fațete, comparativ cu tarife triple sau cvadruple în Occident.

Implanturile dentare, în special sistemele Fast & Fixed, atrag o altă categorie de pacienți. Rata de succes pentru procedura de implant într-o singură zi depășește 95%, iar tratamentul tradițional care dura luni de zile poate fi finalizat în sub 24 de ore. Tehnica presupune 4-6 implanturi pe arcade, cu proteză provizorie fixată imediat.

Tendința recentă e mai ales aplicarea tratamentelor combinate. Nu sunt puțini pacienți care profită de o singură deplasare pentru a rezolva atât probleme de stomatologie estetică (fațete), cât și funcționale (implanturi). Unele clinici chiar oferă pachete complete care reduc vizitele multiple și maximizează eficiența. Practic turismul dentar românesc înseamnă soluții integrate, la costuri rezonabile, într-un timp compact.

Ce spun vocile experților?

Dr. Alexandru Meroiu, medic stomatolog la Arta Clinique din București, observă o tendință clară în ultimii ani: „Tot mai mulți pacienți români din diaspora aleg să își facă tratamentele dentare acasă, în România, unde găsesc aceeași calitate ca în Vest, dar la un cost mult mai accesibil. În plus, combină vizita la dentist cu o vacanță în București.”

Fenomenul nu e surprinzător. Pentru un român stabilit în Hamburg sau Milano, programarea unui tratament dentar în România devine o ecuație simplă: economisește câteva mii de euro, își revede familia,și profită de un city-break autentic, totul în aceeași deplasare.

Datorită acestui boom pe piața românească, tot mai multe clinici din marile orașe, dar mai ales din capitală investesc în tehnologie, expertiză și experiența pacientului, ridicând și asigurând standardele concurențiale. Dintre clinici, o recunoscută și veritabilă clinică, Arta Clinique, s-a remarcat printr-o abordare precisă, care îmbină planificarea digitală cu estetica naturală a rezultatelor finale. Spre exemplu, pachetele Arta Clinique de fațete dentare care pornesc de la 1.400 €, realizate în colaborare cu laboratoare de top, atrag atât pacienți români, cât și vizitatori din străinătate. Profesionalismul echipei medicale și atenția acordată fiecărui detaliu contribuie la reputația Bucureștiului ca destinație europeană de referință în turismul medical dentar.

Într-o lume în care zâmbetul a devenit cartea noastră de vizită, România, și în special Bucureștiul, oferă acum o alternativă reală la clinicile vest-europene: tratamente de top, la costuri competitive și cu o atenție autentică pentru confortul pacientului. Fie că vorbim despre o simplă albire sau o transformare completă prin fațete dentare, pacienții descoperă că nu mai trebuie să călătorească la mii de kilometri pentru excelență!

SkyTower București, cea mai înaltă clădire din România și un reper emblematic al sectorului imobiliar local, anunță finalizarea unor lucrări majore de investiții, în valoare de șapte cifre în euro, dedicate reamenajării și modernizării spațiilor comune.

Cel mai recent proiect a vizat reamenajarea completă a zonelor de lobby ale lifturilor de pe 35 de etaje, de la etajul 1 până la etajul 35, în conformitate cu cele mai înalte standarde internaționale de design și sustenabilitate.

Această investiție majoră continuă seria modernizărilor implementate în ultimii ani de SkyTower București, printre care se numără:

• Transformarea unei părți a esplanadei în SkyTower Urban Garden, un spațiu premiat la nivel internațional pentru arhitectură și design.
• Reamenajarea completă a fostei cantine, transformată în SkyHub Events Centre, un spațiu comunitar dedicat întâlnirilor și evenimentelor, care include primul auditoriu real integrat complet într-o clădire de birouri din București.
• Redesignul și renovarea completă a lobby-ului principal, dotat acum cu un ecran LED impresionant, de șase metri înălțime și nouă metri lățime, care reprezintă punctul central dinamic al zonei de primire.
• Amenajarea și deschiderea cafenelei CAFELIER, situată în zona principală de lobby.

SkyTower oferă chiriașilor nu doar spații de birouri premium, ci și un ecosistem complet, axat pe colaborare, inovație și sustenabilitate. Clădirea este certificată LEED Platinum pentru Operare și Întreținere, fiind una dintre cele mai eficiente energetic și prietenoase cu mediul clădiri de birouri din România.

Vezi și: SkyRun la a șasea ediție pe scările din SkyTower București

„Prin aceste investiții constante, SkyTower București își consolidează poziția de reper pe piața birourilor din București, oferind companiilor un mediu adaptat noilor tendințe și nevoilor angajaților – de la conectivitate și flexibilitate, la design și sustenabilitate”, a declarat Leo Forstner, Managing Director al RPHI Romania, compania care deține SkyTower.

În prezent, SkyTower găzduiește companii din domenii precum IT, finanțe, consultanță, energie regenerabilă, cosmetice și tehnologie, precum și două ambasade – fiind singura clădire din România aleasă de două reprezentanțe străine pentru sediul ambasadelor lor la București: Ambasada Republicii Filipine și Ambasada Republicii Coreea în România. Diversitatea domeniilor prezente în SkyTower reflectă caracterul internațional și diversitatea comunității sale de afaceri.

Asociația Română de Factoring (ARF) a finalizat analiza datelor de piață pentru semestrul 1 din 2025. Creșterea înregistrată față de aceeași perioadă a anului trecut este de 13%, cu un volum al creanțelor cesionate de peste 4,9 miliarde de euro.

Din anul 2014, ARF realizează cercetări de piață care are au la bază date oferite de membrii ARF (bănci și IFN-uri), dar și de non-membri.

Creștere puternică pe piața de factoring: aproape 5 miliarde de euro în S1

“Ca sector, ne aflăm sub un spectru general de creștere, pentru că, de la an la an, încrederea companiilor în factoring se consolidează, beneficiile fiind evidente atât pentru afacerile care furnizează bunuri și servicii, cât și pentru beneficiarii acestora. Vă puteți imagina că în urmă cu 15 ani toată piața de factoring se situa la aproximativ 1.8 miliarde de euro anual, iar în  2025, doar în primul semestru ne situăm la un nivel de aproape 5 miliarde de euro?  Ne aflăm într-una dintre cele mai spectaculoase evoluții din industria financiară din ultimii ani, în ceea ce privește soluțiile de finanțare pentru companii”, declară Bogdan Roșu, președintele ARF. 

Aproximativ 40% din volumele de factoring intern sunt realizate în cadrul unor programe de factoring revers. Ca model de finanțare, acesta este propus furnizorilor de bunuri și servicii direct de către beneficiarul acestora, în calitatea sa de debitor cedat.  “În primele șase luni ale anului 2025, aceste programe dedicate susținerii furnizorilor marilor lanțuri de magazine au generat volume de factoring de 1,7 miliarde de euro, menținând trendul de creștere de la an la an (+7.5% YOY). Ne bazăm și în a doua jumătate a anului pe o evoluție pozitivă a acestui produs care, de peste 10 ani, are un rol esențial în modelarea și dezvoltarea pieței”, explică Bogdan Roșu.

În ceea ce privește companiile care accesează factoringul intern, cele mai multe sunt din domeniul FMCG (15%), cu o valoare a finanțărilor de peste 670 milioane de euro, în creștere cu 5.5% față aceeași perioadă a anului trecut. Pe locul al doilea se situează, la fel ca anul trecut, companiile din zona Autovechicule, Utilaje, Echipamente, cu 581 milioane de euro, în creștere cu 12.5%. Pe locul al treilea se regăsesc companiile din domeniul Silvicultură, Prelucrare Lemn, Construcții, cu 470 milioane de euro, cu 17% creștere față de anul trecut.

În rândul companiilor care au accesat finanțări prin factoring intern și de export în prima jumătate a lui 2025, cele mai mari volume au fost derulate de companiile mari, cu cifra de afaceri de peste 50 de milioane de euro (46%), în timp ce companiile medii, cu cifra de afaceri cuprinsă între 5 și 50 de milioane de euro, au avut o pondere de 36%. Companiile cu un nivel al afacerilor sub 5 milioane de euro au ajuns 18% din volumul creanțelor cesionate în factoring.

Din totalul creanțelor cesionate în structuri de factoring intern si de export, contribuția cea mai mare (57%) este a companiilor din zona București-Ilfov (~ 2,4 miliarde euro), urmată de zona Sud – Muntenia cu 679  de milioane de euro, cu o creștere spectaculoasă, de 48% față de anul trecut. Companiile din zona Nord-Vest au gestionat creanțe în valoare de 438 miloane euro. Companiile din zona de Nord-Est au cesionat, prin factoring, creanțe de aproape 114 milioane euro, la același nivel ca anul trecut, în condițiile în care în 2023 valoarea se ridica la 10 milioane de euro.

Vezi și: Cum poți economisi bani la factura de curent: Experții dezvăluie ce dispozitive să scoți din priză când nu le folosești

“Prima jumătate a anului 2025, a adus un mediu economic imprevizibil, marcat de incertitudini fiscale, costul ridicat al finanțării (rata-cheie BNR este menținută la 6,5%) și apetit redus pentru proiecte noi. Companiile își temperează planurile de extindere și tratează prudent deschiderea sau majorarea facilităților bancare. Pe acest fundal, dependența de creditul comercial rămâne ridicată și confirmată de BNR: datoriile comerciale sunt forma predominantă de finanțare pe termen scurt, iar ciclul de conversie a numerarului s-a prelungit (durata de plată a furnizorilor ~84 zile; recuperarea creanțelor ~82 zile), ceea ce sporește presiunea pe lichiditate și relevanța soluțiilor de factoring.

 Pentru semestrul al doilea, anticipăm un context extern mai dificil pentru exportatori, pe fondul tensiunilor comerciale și al protecționismului în creștere la nivel global, cu potențial de frânare a comenzilor externe. Germania rămâne principalul partener comercial al României și barometrul cererii pentru multe lanțuri industriale locale. O răcire a comenzilor pe această piață se vede rapid în fluxurile de facturi și în nevoia de capital de lucru. În linie cu raportările membrilor ARF, operațiunile de factoring de export au resimțit deja presiune în S1 (scădere de ~13% YoY), iar menținerea volatilității comerțului internațional ar putea continua să apese pe marjele exportatorilor în S2.

În acest peisaj, factoringul rămâne cel mai la îndemână instrument combinat de lichiditate și protecție la risc: accelerează încasările, externalizează managementul creanțelor și permite acoperirea riscului de neplată al debitorilor, exact acolo unde companiile își finanțează zi de zi activitatea — în creditul comercial. ARF se așteaptă, așadar, la o creștere a cererii pentru produse de factoring în a doua jumătate a anului, în special pe soluții cu componentă de acoperire a riscului”, explică Bogdan Roșu.

bogdan rosu presedinte arf

Studiul privind piața de factoring la nivelul primelor 6 luni din 2025 a fost derulat de către IPSOS Interactive Services în conformitate cu regulile Codului Internațional de Cercetare de Piață și Sociologică ICC/ESOMAR, în studiu fiind incluși membrii ARF Access Financial Services IFN SA,  Banca Comercială Română S.A., BRD – Groupe Societe Generale S.A., Banca Transilvania S.A., Exim Banca Romaneasca, IFN Next Capital Finance S.A., ING Bank Romania S.A., Intesa Sanpaolo Bank, Patria Bank, Raiffeisen Bank S.A., Unicredit Bank S.A., precum și alte instituții financiare non-membre.

Mai multe informații legate de factoring și de activitatea ARF găsiți pe www.asociatiadefactoring.ro.