Connect with us

Economic

Motorina a ajuns la cel mai mic preț din ultimele 13 luni. Cât trebuie să achite românii pentru un litru de motorină

Published

on

Sursa foto: Unsplash

Pe 29 martie prețul motorinei a atins nivelul minim al prețului din ultimele 13 luni, anunță digi24.ro. Cel mai ieftin litru de motorină poate fi achiziționat astăzi cu 7,06 lei la stațiile de alimentare din țară.

Prețul motorinei a ajuns astăzi la nivelul înregistrat în februarie 2022. Românii pot cumpăra un litru de motorină standard cu 7,06, iar cel premium cu 7,42 lei. Față de luna trecută, prețul mediu al unui litru de motorina s-a redus cu 1,7%. Astfel, un plin de 50 de litri costă cu 6 lei mai puțin decât luna trecută.

Pe de altă parte, prețul benzinei rămâne constant, chiar cu o ușoară creștere înregistrată în această lună. Astăzi, cel mai mic preț al benzinei standard este de 6,59 lei/litru, iar al benzinei premium- 7,06 lei/litru, informează peco-online.ro.

Citește și: Anul 2023, un an dificil pentru economia României, dar cu perspective de redresare. Cum arată adaptarea la schimbările majore din mediul economic global

Care a fost cel mai mare preț al carburanților înregistrat în anul curent

Prețul carburanților a crescut începând cu luna februarie 2022, atingând o majorare chiar și de 50%. În acest an, ziua în care s-a înregistrat cel mai mare preț al motorinei a fost 25 ianuarie și a ajuns la 7,74 lei/litru, preț care s-a menținut până pe 31 ianuarie. În cazul motorinei, cel mai mare preț s-a înregistrat pe 9 martie când un litru de benzină putea fi cumpărat cu 6,69 lei/litru. 

Economic

Asociația de Studii și Prognoze Economico-Sociale și Academia de Studii Economice vin în sprijinul antreprenorilor români

Published

on

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată de către Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu Academia de Studii Economice din București și Autoritatea de Supraveghere Financiară desfășurată în Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București, ieri 28,03,2024 au participat Președintele Autorității de Supraveghere Financiară Alexandru Petrescu, președintele Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice Iuliana Feclistov, Dumitru Nancu, directorul general al Fondului Național de Garantare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Marius Andrieș, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Dan Pascu, vicepreședinte al Consiliului Concurenței, Daniel Surdu, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, lucrărilor Publice și Administrației.

Invitaţii au dezbătut provocările actuale cu care se confruntă piața asigurărilor, piața de capital, piața pensiilor private, legătura dintre piața asigurărilor și contextul general al licitațiilor publice din România, necesitatea simplificării și clarificării cerințelor legate de asigurările pentru licitațiile publice, problemele cu care se confruntă antreprenorii români în momentul în care doresc să acceseze instrumentele financiare pentru a participa la licitațiile publice organizate de către instituții publice ale Statului Român și prezentarea unor exemple de bune practici din experiența altor țări.

În cadrul intervenției sale președintele Autorității de Supraveghere Financiară din România, Alexandru Petrescu, s-a declarat un susţinător al îmbunătățirii legislative în această zonă sensibilă, precum și în atragerea de noi companii pe piața de asigurări din România.

Prin această dezbatere s-au urmărit identificarea soluţiilor şi a direcţiilor strategice pentru dezvoltarea sustenabilă a industriei asigurărilor din România şi un sprijin mai puternic acordat antreprenorilor români, care ar trebui să primeze în acest moment.

La finalul conferinţei moderatorul Bogdan Petre, membru al Asociației pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a declarat: „Concluzia principală din dezbaterile în cadrul Conferinței cu factorii implicați în reglementarea și supravegherea pieței asigurărilor a fost aceea că situația actuală a economiei românești cere o reconsiderare și adaptare a legislației în piața asiguratorilor, astfel ca societățile de asigurări implicate să aibă stabilitate și să răspundă mai bine nevoilor antreprenoriatului românesc”.

Continue Reading

Economic

România viitorului: stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate și implicare activă a femeilor în management

Published

on

Romnânia viitorului se bazează pe stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate și implicare activă a femeilor în management. Acestea sunt concluziile exprimate ieri în cadrul conferinţei „Tendinţe Economice 2024”, organizată de Patronatul European al Femeilor de Afaceri PEFA și Asociația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului Autohton ADAA, la Banca Națională a României. Importanța și aportul antreprenoriatului feminin în performanța economică sunt elemente importante care contribuie la dezvoltarea pe termen lung.

Andreea Negru, președinte PEFA, a declarat: “Unul dintre cele mai remarcabile aspecte ale performanței feminine în economie este abilitatea lor de a aduce o perspectivă diferită și inovatoare asupra problemelor și oportunităților. Studiile au arătat că diversitatea în conducerea unei organizații conduce la decizii mai bune și la inovație accelerată. Femeile aduc nu doar cunoștințe și abilități tehnice, ci și o empatie naturală, o viziune pe termen lung și o abordare echilibrată în luarea deciziilor, acestea reprezentând un avantaj competitiv real în mediul de afaceri”.

Florin Spătaru, consilier de stat la Cancelaria Primului Ministru, a afirmat: “Ne dorim ca mediul de afaceri şi antreprenoriatul feminin să devină o piatră de temelie pentru România şi mai mult decât atât, să arătăm că România înţelege că această incluziune de gen duce la o creştere economică. România viitorului va fi sustenabilă, industrială şi antreprenorială. România are potenţial de creştere, fiind de departe un lider în ceea ce priveşte creşterea economică. Am făcut-o în perioada 2011 – 2020 şi suntem în continuare într-o perioadă de creştere economică. 2024 este un an de scădere dar sub media europeană, iar ultimul raport OECD spune că în 2025 – 2026 vom avea o creştere de peste 3%. Reuşim asta cu ajutorul antreprenoriatului românesc. PIB-ul României poate creşte de patru ori până în 2040”.

Discuțiile din cadrul sesiunii plenare macroeconomie s-au axat pe nevoia de dialog continuu, consultare publică și parteneriat între mediul de afaceri și autorități, comunicarea fiind cheia progresului economic.

 

Alexandru Petrescu, președinte ASF, a declarat: “Chiar dacă în 2023 piețele financiare și-au revenit, este de așteptat ca economia europeană să continue să se confrunte și pe viitor cu o perioadă de incertitudine care prezintă riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară și care necesită vigilență din partea tuturor participanților de pe piața financiară. România viitorului are nevoie, cu siguranță, de stabilitate economică, competitivitate, predictibilitate, dar și de implicarea activă și chiar mai numeroasă a femeilor în management. Doar printr-un efort comun, itinerariul economic și de business al României va duce la stabilitatea și creșterea financiară a piețelor, chiar și în contextul perturbărilor provocate de pandemie, tensiuni geopolitice sau a crizei energetice”.

Radu Hanga, preşedintele Bursei de Valori Bucureşti (BVB), a afirmat că rolul pieţei noastre de capital locale este de a finanţa antreprenoriatul local.”Când o companie are nevoie de bani poate apela la un credit, dar prima întrebare pe care o primeşte la bancă atunci când vrea să facă un împrumut este legată de capitalul pe care-l deţine. Dacă vrem să continuăm să dezvoltăm industria bancară, avem nevoie să construim accesul la capital pentru companiile locale”.

În opinia lui Ciprian Dascălu, economistul-şef al BCR, consumul gospodăriilor populaţiei va fi principalul factor al creşterii economice a ţării noastre în acest an. Ciprian Dascălu a spus: „Creşterea economiei României de anul trecut a fost de 2,1% şi comparată cu potenţialul de 3,5% – 4% pare destul de mică. Dacă o comparăm cu economiile din regiune, vedem că în Ungaria a fost o scădere de 0,9%, în Cehia de 0,4%, Polonia abia a avut o creştere de 0,2%, ceea ce pare o performanţă. Iar structura creşterii de anul trecut pare foarte echilibrată, poate chiar cel mai echilibrat mix pe care l-am avut în ultimul deceniu”.

În cadrul conferinței s-a discutat despre regimul fiscal cu care mediul de afaceri se confruntă.

Sterică Fundulea, secretar general CNIPMMR a declarat: „Vreau să subliniez cel mai important aspect cu care mediul antreprenorial se confruntă în momentul de față, mai exact problema fiscalității. IMM-urile au nevoie de un mix de fiscalitate favorabil dezvoltării antreprenoriale la nivel macroeconomic motiv pentru care este necesară combaterea evaziunii fiscale prin luarea unor măsuri care duc la conformarea voluntară a IMM- urilor și a controlului societăților care raportează pierderi ani la rând cu scopul imediat de a combate evaziunea fiscală.

Reprezentanții mediului de afaceri prezenți la dezbatere cer autorităților o predictibilitate mai mare în politicile și reglementările guvernamentale pentru a stimula investițiile pe termen lung și pentru a atrage capitalul necesar pentru proiecte de infrastructură și inovare.

Pentru ca dialogul să fie eficient, trebuie să avem canale de comunicare deschise și transparente. Trebuie să ne asigurăm că toate părțile sunt implicate în procesul decizional și că se iau în considerare diversele perspective și nevoi”, a precizat Loredana Apreutese, General Manager International Alexander.

Prim Vicepreședinta PEFA, Lorena Stoian, a asigurat mediul de afaceri ca Patronatul European al Femeilor de Afaceri joacă un rol esențial în promovarea intereselor și nevoilor comunității de business, facilitând dialogul și colaborarea cu autoritățile pentru a susține dezvoltarea economică. De asemenea, PEFA are capacitatea de a promova o cultură a parteneriatului între sectorul privat și autorități, subliniind beneficiile unei colaborări strânse.

În tot acest peisaj macroeconomic, energia este un pilon de dezvoltare și stabilitate. “Strategia energetică are trei piloni de bază: energia regenerabilă, cu o ţintă de 10 GW adiţională până în 2030, energia nucleară, cu continuarea celor două Unităţi de la Cernavodă la nivelul anului 2031 şi noi capacităţi de producţie în tehnologii noi nucleare, respectiv reactoarele modulare mici, dar şi gazul natural, ca un combustibil de tranziţie spre atingerea ţintei de neutralitate climatică la nivelul anului 2050”, a declarat Dan Drăgan, secretar de stat în cadrul Ministerul Energiei.

Stabilitatea energetică este un element crucial pentru creșterea economică durabilă. O infrastructură energetică sigură și eficientă poate oferi un cadru propice pentru afaceri prospere, inovare, creare de locuri de muncă și competitivitate pe piața globală. PEFA se angajează să fie un ambasador puternic al practicilor de afaceri etice și responsabile în fața autorităților. Promovarea unui mediu concurențial sănătos, dialogul continuu și aplicat cât și soluțiile viabile la probleme actuale ale economiei sunt aspecte fundamentale pe care PEFA le susține în discuțiile cu autoritățile.

Parteneri oficiali ai evenimentului: Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Academia de Studii Economice București, Facultatea de Economie Teoretică și Aplicată, Asociația Studenților în Economie, Afaceri și Comunicare- ASEAC, România Durabilă, Federația Patronală pentru Petrol și Gaze- FPPG.

Parteneri ai evenimentului: Serinus Energy Romania, SPEEH Hidroelectrica SA, Transgaz SA, Exim Banca Românească, International Alexander, DO Security, CNTEE Transelectrica SA, MOOV Leasing, Compania Națională Poșta Română, Adrem Invest, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare-Reasigurare din România UNSAR, CN Unifarm SA, Omniasig Vienna Insurance Group, Advanced Business Software, Alliantz Tiriac, Societatea Civilă de Avocați “Diana Dragomir și Asociații, Intervenții Active în Atmosfera. Partener suport logistic: Deea Consulting&Communication

Parteneri media: Agerpres, Financial Intelligence, Club Economic, Economistul, Transilvania Business, Ziarul Bursa, Capital, NewsOne, InvesTenergy, The Diplomat Bucharest, EM360, Club Antreprenor, Money.ro, Focus Energetic, Energy Center, Energy Industry Review, Fotograf Stefan Ovidiu.

Partener Monitorizare media: MediaTRUST

Continue Reading

Economic

Caracatița fraudei: Garanții false pentru contracte publice pe bani europeni | INVESTIGAȚIE

Published

on

Photo: Pexels.com

Cel mai frumos în absolut tot ceea ce se întâmplă în minunata noastră țară este ca ne putem ascunde în câteva propoziții pe care le-au învățat toți funcționarii publici: „N-am știut, așa am primit ordinul, cum să verific asta ca nu intra în atribuțiile mele, că fisa postului, că am semnat eu pentru șefu’, că a delegat pe cineva sa semneze, ăla nu avea competențe!”…. Ahahaha … suntem artiști la așa ceva!

Fraudarea fondurilor europene cu garanții false emise de entități ce nu au dreptul legal să furnizeze acest tip de garanții

Dar hai să vă spun ceva foarte tare și sunt curios cum o s-o scalde acum participanții la acest joc simplu de fraudare a fondurilor europene cu garanții false, emise de entități ce nu au dreptul legal să furnizeze acest tip de garanții, nu sunt autorizate să facă acest lucru nici în România, (ASF și BNR), nici măcar acolo unde sunt înregistrate neavând licență pentru tipul acesta de asigurări/garanții/angajamente financiare sau orice alt tip de asemenea instrumente financiare.

Cum ar fi dacă v-aș spune că statul român, prin specialiștii ce îi avem angajați în structurile statului, a acceptat asemenea garanții de ordinul sutelor de milioane de euro, poate chiar mai mult pe contracte publice din fonduri europene, din neștiință sau… NU!? Nici nu mai contează acest lucru, sunt vinovați oricum de faptul că au acceptat acest tip de instrument fără acoperire LEGALĂ.

Să explic exact procedura pentru a înțelege toți cei care citesc:

Statul Român organizează licitații publice pentru diferitele proiecte pe care le are de făcut prin Sistemul Național de Achiziții Publice. La aceste licitații participă mai multe companii care trebuie să îndeplinească mai multe criterii pentru a fi eligibile, lucrări similare, cifra de afaceri…și nu în ultimul rând, trebuie să depună o scrisoare de asigurare/garanție de participare la licitație…

Din acest moment, haideți să facem un joc simplu. Vizualizați următoarea idee – o să o fac în formă foarte simplă – Câștigătorul licitației a depus o astfel de garanție, semnează contractul cu autoritatea contractantă (statul român) pentru obiectul contractului, să spunem un drum național cu o valoare de 75.000.000 lei, durata execuție 5 ani – 3 de bună execuție, 2 de mentenanță a lucrărilor.

În acest moment trebuie depusă garanția de bună execuție a lucrării în valoare de 10% din valoarea totală a contractului 7.5 milioane lei și cea de mentenanță a lucrării în valoare de 30% din valoare garanției de bună execuție cu o valoare de 2.25 milioane lei, dar ca „tacâmul” să fie complet, constructorul mai depune și o garanție de retur avans pentru, să spunem 20% din valoare contractului …15.000.000 lei.

Și așa sunt multe contracte, foarte multe.

Valorile diferă, fie mai mari sau mai mici. Depinde de situație!

Acum detaliem restul procedurii:

Aici sunt mai multe variante, dar cea mai simplă este aceasta, se și pasează responsabilitatea de la unul la altul.

Implicați:

  1. Emitentul – Societatea care nu are dreptul LEGAL
  2. Intermediarul – Brokerul de asigurare și aici mă refer că există posibilitatea ca cei mai mari brokeri din țară să distribuie acest tip de garanție, dar nu prin firmă autorizată la ASF. Pentru a nu raporta garanțiile, și-au făcut un simplu SRL cu capital social de 200 lei și gata, dar folosind rețeaua de sute sau chiar mii de oameni/colaboratori înregistrați la ASF
  3. Clientul – care primește oferta, draftul de la broker și pe care o prezintă…
  4. Autoritatea statului – care o acceptă sau nu, în funcție de capacitatea celui prin mâinile căruia ajunge garanția/asigurarea

Finalul.

Acum când se acceptă garanția, clientul primește un decont de la emitent prin intermediar pentru a fi achitat de către acesta, DAR … și aici este FUNNY…și ATENȚIE până unde merge șmecheria:

Până unde merge șmecheria: Emitentul nu poate încasa banii în contul lui deoarece ar trebui să încaseze banii în afara țării, în țara de proveniență, așa ca „băieții deștepți” au inventat o nouă metodă, au inventat un „agent de încasări și plăți”. Un SRL autohton, made in România cu capital social 200 lei, unde încasează comisioanele de la clienți și bineînțeles că din același cont fac și plățile către intermediar, comisioane ce se ridică și la valori de 35-40% din prima plătită de client.

„Băieții deștepți” din spatele acestor entități, au răspândit în piață ideea că funcționează pe teritoriul României FREEDOM OF SERVICES.

Definite, pentru a înțelege ce înseamnă FREEDOM OF SERVICES pentru ambele autorități ale statului ce supraveghează piața financiară și de asigurări

ASF și BNR.

  1.   Societățile de asigurări ( ASF )

Societățile de asigurări care sunt autorizate să-și desfășoare activitățile comerciale în orice țară din Spațiul Economic European (SEE) au în principiu permisiunea să își desfășoare activitatea și în alte state membre.

FOS permite firmelor de asigurare să ofere servicii pe teritoriul altui stat membru fără a fi necesară înființarea unei sucursale în România.

Astfel, prin FOS, societățile pot distribui produse de asigurare pe întreg teritoriul SEE din țara de origine.

Directivele UE prevăd că o autorizație obținută într-un stat membru le permite firmelor să-și desfășoare activitatea în toate celelalte state membre fără a obține autorizații suplimentare.

FOARTE IMPORTANT, de obicei aici se pierd cu explicațiile domnii…

Procesul implica notificarea Autorității de Supraveghere Financiară din România, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară din statul unde societatea își are sediul că aceasta va funcționa pe teritoriul României, pe clasele de asigurări dorite și așteaptă aprobarea ASF România.

NICIODATĂ nu notifică compania “X” din țară “Y” Autoritatea Financiară din România că va activa pe piața din România.

  1.   Pentru instituțiile financiare ( BNR )

Instituțiile financiare din state membre își pot desfășura activitatea pe teritoriul României, în mod direct sau prin intermediul unei sucursale, cu respectarea strictă fie a prevederilor art. 54 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, adoptată cu modificări și completări prin Legea 207/2007, cu modificările și completările ulterioare, fie a dispozițiilor art. 25 – 27 din Legea nr. 93/2009 a instituțiilor financiare nebancare, cu modificările și completările ulterioare.

Pentru a putea verifica entitățile va atașez și link-ul, asta pentru ca specialiștii  care semnează orice fără a face verificările corecte și normale conform normelor și procedurilor trecute în fișa postului.

Registrele privind instituțiile financiare nebancare ținute de banca centrală (https://www.bnr.ro/Registre-si-Liste-717.aspx).

Pentru a nu mai căuta dumneavoastră articolele, legile, ordonanțele, vi le atașez eu.

art. 54 din Ordonanța de urgență nr. 99/2006

Secţiunea a 2-a Instituţiile financiare din alte state membre

Articolul 54

(1) Instituţiile financiare cu sediul într-un alt stat membru pot desfăşura în România, activităţile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. b) – n), prin înfiinţarea de sucursale sau prin furnizarea de servicii în mod direct, dacă aceste instituţii financiare sunt filiale ale uneia sau mai multor instituţii de credit, dacă activităţile respective sunt prevăzute în actele lor constitutive şi dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ următoarele condiţii:

  1. a) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare sunt autorizate ca instituţii de credit în statul membru a cărui legislaţie guvernează statutul instituţiei financiare-filială;
  2. b) activităţile în cauză sunt efectiv desfăşurate pe teritoriul aceluiaşi stat membru;
  3. c) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare deţin 90% sau mai mult din drepturile de vot ataşate acţiunilor la capitalul social al acesteia;
  4. d) societatea-mamă sau societăţile-mamă ale instituţiei financiare trebuie să îndeplinească cerinţele autorităţii competente din statul membru de origine cu privire la administrarea prudentă a instituţiei financiare-filială şi trebuie să declare, cu acordul acestei autorităţi, că garantează în solidar obligaţiile asumate de instituţia financiară-filială;
  5. e) instituţia financiară-filială este inclusă, în special în ceea ce priveşte activităţile pe care urmează să le desfăşoare în România, în supravegherea pe bază consolidată a societăţii-mamă sau, după caz, a fiecărei societăţi-mamă, în mod deosebit pentru calculul cerinţelor de fonduri proprii pentru acoperirea riscurilor prevăzute la art. 126, pentru controlul expunerilor mari şi în scopul limitării participaţiilor calificate potrivit dispoziţiilor art. 143.

(2) Dispoziţiile art. 45 alin. (2), 48 şi 49 se aplică în mod corespunzător şi în cazul înfiinţării unei sucursale, respectiv al furnizării de servicii în mod direct în România de către o instituţie financiară dintr-un alt stat membru. Notificarea transmisă Băncii Naţionale a României include în acest caz şi atestarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute la alin. (1).

(3) În cazul înfiinţării unei sucursale, prin excepţie de la dispoziţiile art. 48 alin. (2) lit. d), informaţiile care se notifică sunt cele referitoare la nivelul fondurilor proprii ale instituţiei financiare-filială şi nivelul fondurilor proprii şi al cerinţelor de capital, la nivel consolidat, ale instituţiei de credit, societate-mamă.

Art. 25 – 27 din Legea nr. 93/2009

SECŢIUNEA a 2-a

Notificarea

Art. 25. 

(1) Înfiinţarea instituţiilor financiare nebancare ce fac obiectul înscrierii în Registrul general se notifică Băncii Naţionale a României, în termen de 30 de zile de la data înmatriculării în registrul comerţului.

(2) Instituţiile financiare nebancare pot desfăşura activitate de creditare numai după înscrierea în Registrul general.

Art. 26. 

(1) Procedura şi condiţiile de notificare sunt stabilite prin reglementări ale Băncii Naţionale a României.

(2) Instituţiile financiare nebancare sunt obligate să comunice modificările cu privire la datele şi informaţiile cuprinse în documentaţia depusă iniţial, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României.

SECŢIUNEA a 3-a

Registrul general

Art. 27. 

(1) Instituţiile financiare nebancare sunt înscrise în Registrul general dacă, în urma notificării efectuate, fac dovada respectării cerinţelor legale aplicabile.

(2) Banca Naţională a României transmite instituţiilor financiare nebancare documentul ce atestă înscrierea în Registrul general, în termen de 30 de zile de la data la care documentaţia depusă este completă şi corespunzătoare.

(3) Neîndeplinirea cerinţelor legale aplicabile atrage respingerea cererii de înscriere a entităţii în Registrul general şi, implicit, neacordarea permisiunii de a desfăşura activitate de creditare.

Păi voi măi specialiștilor ați crezut vreodată în viața asta că aceste condiții de mai sus pot fi îndeplinite de vreo instituție din Uniunea Europeană de care nu a auzit nimeni.

La ASF situația este mai relaxată  și avem acum Euroins, LevIns … dar totuși astea sunt corporații imense, toată Europa a auzit de ele și funcționează LEGAL notificând ASF-ul, primind acceptul pentru a putea funcționa și cu toate astea ASF-ul atenționează piața de asigurări cu privire la aceste garanții și la riscul la care se supun cei care le primesc, precum și cei care le cumpără, asumându-și potențialul risc pe parcursul valabilității acestora, dar repet sunt LEGALE și sunt trecute în legea achizițiilor publice ca instrumente financiare acceptate.

Pe de altă parte, la BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI, nu există instituții financiare emitente de garanții / asigurări / angajamente financiare din alte țări ale UE ce au notificat oficial ca vor să activeze pe piața din România.

NICIODATĂ nu va accepta BNR-ul asemenea fantome pe piața pentru a crea un cutremur în economia națională și așa aflată acum în degringolada.

Pentru mine este șocant de-a dreptul ca unor specialiști ce lucrează pentru statul român le-a putut trece prin cap că Guvernatorul Băncii Naționale a României va accepta așa ceva pe teritoriul României fără a-și lua toate măsurile de precauție ca aceste entități au bonitatea și solvabilitatea financiară pentru a emite asemenea instrumente financiare și bineînțeles ca BNR-ul ar fi emis un comunicat de presă oficial dacă o nouă entitate ar fi intrat activ pe piața financiară.

Și uite așa realizați de ce infrastructura țării este într-o situație deplorabilă, de ce proiectele începute nu se finalizează la termen aproape niciodată, de ce se repară tot după prima zăpadă, ploaie, adiere de vânt.

Problema care se pune în acest moment este următoarea: nu cine sunt vinovații în această ecuație ca la asta ne pricepem cel mai bine, ar trebui să căutăm și să găsim motivele pentru care s-a ajuns în această situația pentru a înțelege efectele suntem obligați să vedem care a fost cauza și apoi să încercăm să rezolvăm această problemă.

Antreprenorii români așteaptă soluții, nu vinovați pentru ceva ce pare ca îi ajută pe moment apelând la această soluție periculoasă, dar mai târziu cu siguranță le va crea mari probleme din toate punctele de vedere.

Care sunt soluțiile pentru antreprenorii români să poată beneficia de asigurări și garanții SIGURE pe toată perioada contractuală?

IMPORTANT :

Nu ne luptăm cu oamenii,

Ne luptăm cu problemele reale și asta trebuie să primeze întotdeauna.

Citește și: Realitatea din spatele ușilor închise

Citește și: Limita fină dintre manipulare și realitate

Continue Reading

Trending


Fatal error: Uncaught wfWAFStorageFileException: Unable to verify temporary file contents for atomic writing. in /home3/newsone/public_html/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php:52 Stack trace: #0 /home3/newsone/public_html/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php(659): wfWAFStorageFile::atomicFilePutContents('/home3/newsone/...', '<?php exit('Acc...') #1 [internal function]: wfWAFStorageFile->saveConfig('livewaf') #2 {main} thrown in /home3/newsone/public_html/wp-content/plugins/wordfence/vendor/wordfence/wf-waf/src/lib/storage/file.php on line 52